Armata Română se pregăteşte de luptă cu ochii închişi: Carta Albă a Apărării şi Strategia Militară a României sunt din 2021, când peste mai puţin de trei săptămâni războiul de la graniţa noastră intră în al cincilea an

Nu mai este niciun secret că Armata Română a întârziat adaptarea la un război similar celui din Ucraina, unde dronele FPV şi loviturile la distanţă au schimbat configuraţia modului de ducere a războiului.

Dronele FPV au făcut ca distanţa dintre liniile frontului să crească de la sute de metri la kilometri, iar arme precum tancurile şi-au pierdut din valoare, doarece ţintele au ieşit din raza lor de acţiune.

De asemenea, manevra de trupe este mult îngreunată, Rusia a trecut la asalturi pe motociclete, fără sprijin mare de blindate.

Totodată, a crescut rolul artileriei, în special piesele cu bătaie mare, precum obuzierele de 155 mm, respectiv 152 mm, dar şi lansatoarele multiple de rachete, precum HIMARS, şi-au dovedit utilitatea. Ucraina are peste 400 de piese de obuzier de 155 mm.

Un alt aspect de luat în calcul este folosirea la scară largă a armelor cu rază mare, Rusia trimite valuri de peste 500 de rachete şi drone zilnic, Ucraina ajunge şi ea la peste 100.

Pentru acest război la distanţă, Ucraina are nevoie de internet pentru dirijarea dronelor (STARLINK) şi satelit pentru stabilirea obiectivelor la sute de km. în adâncimea dispozitivului inamic, în condiţiile în care dronele, precum Bayraktar, nu pot efectua în siguranţă astfel de misiuni de recunoaştere.

Deoarece costul interceptoarelor este mai scump şi de zece ori faţă de dronele ieftine trimise de Rusia, Ucraina se dotează cu drone interceptoare, al căror preţ pleacă de la 1.500 de dolari.

Ucraina şi Rusia au dezvoltat, totodată, drone maritime şi terestre care încep să fie văzute tot mai des în acţiuni militare. Este cunoscut faptul că Ucraina foloseşte la scară largă dronele maritime în Marea Neagră pentru a ţine la distanţă navele ruseşti.

În cei patru ani de conflict, fără câteva săptămâni, Armata Română a întârziat să se adapteze la acest nou tip de război, tehnologizat, nu şi-a revizuit nici măcar Carta Albă a Apărării şi Strategia Militară pentru a creiona un nou cadru de apărare a ţării.

Carta Albă a Apărării este din 2021 şi se supune spre aprobare Parlamentului, în termen de cel mult 6 luni de la acordarea încrederii Guvernului, după ce este însuşită de Guvern şi avizată de CSAT. (LEGE nr. 203 din 16 iulie 2015 privind planificarea apărării)

Strategia Militară a României este elaborată de către Ministerul Apărării Naţionale pe baza Strategiei naţionale de apărare a ţării, a Cartei albe a apărării şi a documentelor relevante la nivel NATO şi UE. După ce este avizată de CSAT, Strategia militară se supune spre aprobare Guvernului, în termen de cel mult 3 luni de la aprobarea Cartei albe a apărării.

În acest moment, la nivelul planificării strategice este doar Strategia Naţională de Apărare, de aproape trei luni, realizată de Administraţia Prezidenţială, care a anunţat că va întocmi un plan de aplicare a Strategiei, după ce a fost criticată că nu e coerentă.

Fără o strategie clară, deciziile şefilor de la MApN nu au fost strălucite. Avem graniţă cu Rusia pe Marea Neagră şi chiar licitaţia pentru patru corvete şi modernizarea fregatelor am anulat-o, după ce nu s-au găsit 50 de milioane de euro pentru oferta de pe locul doi, care ar fi dus valoarea totală la 1,25 miliarde de euro.

Acum, plătim 265 milioane euro pe o corvetă uşoară din Turcia, cu modernizările de rigoare, şi vom achiziţiona două nave de patrulare cu 700 milioane de euro. Practic, plătim aproape de o corvetă, doar că luăm nave mai mici şi mai slab înarmate. Vom băga alţi bani pentru modernizarea fregatelor, care oricum se apropie de 40 de ani.

Avem treceri lunare a dronelor ruseşti în spaţiul naţional de aproximativ trei ani, dar noi cumpărăm mii de blindate, nu s-a făcut nimic pentru achiziţia rapidă a unor sisteme capabile să le şi intercepteze. Am aşteptat să vină americanii cu MEROPS, dar noi n-am avut nicio iniţiativă, chiar dacă sunt companii, inclusiv din România, care dezvoltă sisteme similare, iar problema nu este rezolvată complet, deoarece MEROPS acoperă o suprafaţă mică şi este nevoie de multe astfel de sisteme.

Fostul ministru al Apărării, Ionuţ Moşteanu, vorbea de o colaborare cu Ucraina în dezvoltarea dronelor, dar acum nu se mai aude nimic, iar Ucraina a fost sărită de la achiziţiile din SAFE.