Ardern, după episodul Christchurch: "Aş dori să fac un apel global"

Premierul a declarat în cadrul unui interviu pentru BBC că respinge ideea conform căreia creşterea imigraţiei este o cauză a rasismului.

„Atacatorul era cetăţean australian, dar nu putem spune că nu există şi în Noua Zeelandă o ideologie care să intre în conflict cu opiniile majoritare ale cetăţenilor Noii Zeelande”, a declarat Ardern, întrebată despre evoluţia ideologiei naţionaliste de extremă dreaptă.

Ardern a transmis că există o responsabilitate de „a împiedica acest lucru acolo unde există şi de a nu favoriza răspândirea acestuia”.

„Aş dori să fac un apel global. Experienţa prin care a trecut Noua Zeelandă a fost violenţă pură, exprimată de o persoană care a crescut şi a învăţat o ideologie în altă parte. Dacă dorim să ne asigurăm, la nivel global, că vom fi în siguranţă şi că vom fi toleranţi, trebuie să luăm atitudine”, a declarat prim-ministrul.

De asemenea, Ardern a apărat politica Noii Zeelande de acceptare a refugiaţilor.

„Suntem o ţară primitoare. Resping complet ideea că am perpetuat această ideologie prin acceptarea şi integrarea persoanelor străine care doresc să numească Noua Zeelandă casa lor”, a transmis premierul.

Cel puţin 50 de persoane au murit în urma a două incidente armate produse vineri la moscheile Al Noor şi Linwood din Christchurch, Noua Zeelandă.Cele două moschei erau pline cu credincioşi, care se adunaseră pentru slujba de vineri după-amiază.

Atacatorul în vârstă de 28 de ani a distribuit live atacul din cel puţin una dintre moschei. Înaintea atacului, acesta a publicat pe contul său de Twitter, sub numele de Brenton Tarrant, mai multe poze cu arme şi un document de 74 de pagini în care îşi explică acţiunile.

Printre motivele invocate de atacator se numără „crearea unei atmosfere de teamă” şi „incitarea la violenţă” împotriva musulmanilor. În documentul publicat, Brenton Tarrant oferă detalii biografice şi se descrie drept „etno-naţionalist” şi „fascist”.

Atacatorul susţine că a plănuit atacul în ultimii doi ani, iar locaţia exactă a fost stabilită în urmă cu trei luni. Noua Zeelandă nu a fost prima opţiune, dar Tarrant a dorit să transmită mesajul că „niciun loc din lume nu este sigur”.