14 noiembrie 2023

Ar putea un marinar la şefia SMAp să salveze Forţele Navale?

Florin Jipa

Mandatul generalului Daniel Petrescu se termină peste două săptămâni şi este mare vânzoleală la Statul Major al Apărării cu privire la noul comandant al Armatei României. Dacă se respectă rotativa, după un mandat al Forţelor Aeriene şi două asigurate de Terestre, ar fi rândul Navalelor să preia frâiele.

Sursă foto: Mediafax

Şef la Forţele Navale este de trei ani viceamiralul Mihai Panait, născut în anul 1968, la Forţele Terestre este de şapte luni generalul-maior Ciprian Marin, născut în 1969, iar la Forţele Aeriene îndeplineşte funcţia de şef, de peste cinci ani, generalul-locotenent Viorel Pană, născut în 1967. Dacă nu intervine nicio schimbare pe ultima sută de metri, noul şef SMAp ar trebui ales dintre cei trei şefi de categorii de forţe şi locţiitorul şefului SMAp, generalul-locotenent Gheorghiţă Vlad, aflat în această poziţie din anul 2022, fiind născut în 1969.

Acest lucru ar veni într-un an tragic pentru Forţele Navale, cea mai săracă categorie de forţe în echipamente noi, când Ministerul Apărării Naţionale a anulat licitaţia pentru corvete şi modernizarea fregatelor, deoarece nu a găsit 50 de milioane de euro în plus pentru a-i oferi companiei clasate pe locul al doilea, dar a găsit un miliard pentru un batalion de tancuri Abrams pentru Forţele Terestre.

Forţele Navale Române reprezintă singura categorie de forţe care nu a primit încă niciun echipament nou de luptă, chiar dacă avem de aproape doi ani un război lângă noi şi singura graniţă cu Rusia este cea maritimă. În acest moment, nicio navă de luptă nu poate ieşi victoriasă dintr-o confruntare cu o navă similară rusă, sau chiar de clasă inferioară.

În plus, în România avem forţe NATO aeriene şi terestre dar nu şi navale, deoarece, în baza Convenţia de la Montreux cu privire la statutul strâmtorilor, Turcia nu lasă să intre, pe timp de conflict, nicio navă militară a unei ţări care nu este riverană.

În acest moment, în materie de nave de luptă, Forţele Navale române au trei fregate, două achiziţionate la mâna a doua din Marea Britanie, acum 20 de ani, pe care nu au mai fost puse sisteme de rachete antinavă sau antiaeriene, şi o fregată construită în perioada comunistă, patru corvete, din anii 80-90 şi trei nave purtătoare de rachete, tot din anii 90.

Singurul echipament de luptă achiziţionat de Ministerul Apărării Naţionale pentru Forţele Navale a fost în 2021, un sistem de rachete antinavă NSM, format din patru instalaţii de lansare, la peste 200 milioane euro, care va sosi în ţară începând cu 2024.

Pentru curăţarea minelor din Marea Neagră, MApN a mai achiziţionat şi două vânătoare de mine, la mâna a doua, tot din Marea Britanie, din clasa Sandown, pentru aproximativ 150 de milioane de euro. Anul acesta, pentru 21 de blindate amfibii necesare infanteriei marine, MApN este gata să plătească 120 milioane de euro.

E adevărat că pe surse MApN a anunţat planurile pentru Forţele Navale, care constau în modernizarea fregatelor şi a navelor purtătoare de rachete cu sisteme moderne de rachete şi achiziţia a două nave de patrulare noi, mai mici decât corvetele şi dotate mult inferior, dar şi a două submarine Scorpene, două elicoptere Airbus H215, precum şi alte câteva tipuri de sisteme autonome.

Am văzut, însă, în ultimele decenii, că distanţa de la vorbe la fapte este destul de mare şi poate tocmai din această cauză un şef al Marinei la cârma SMAp ar putea înclina balanţa în favoarea militarilor.