Antonia Colibăşanu: Trebuie să ne gândim la interesul naţional şi să încercăm să ne menţinem apărarea şi rezilienţa acasă

„În momentul de faţă observăm o hartă tot mai complicată. Lucrurile se complică în sensul unor noi riscuri, unor noi elmente de risc de tip hibrid. Însă, harta rămâne prezentă, harta este constantă, iar statele care exercită tactici în zona creşterii sau diminuării riscurilor de toate felurile în zona securităţii sunt aceleaşi. Pentru Marea Neagră, ştim bine, avem statele partenere, avem sprijinul SUA prin parteneriatele strategice şi suntem membri NATO în ideea creării unui front comun la riscurile care vin din partea Rusiei, de la est.

„De asemenea, zona Mării Negre se conjugă şi intră în corelaţie cu zona de risc a  Mediteranei de Est şi cu zona Balcanilor de Vest, care este o zonă sensibilă pe care noi o cunoaştem mai bine, poate, decât alţi parteneri NATO şi alte state europene din vestul Europei, o zonă de tranzit, în care se întâlnesc nu doar culturi, ci şi marile puteri geopolitice globale. Asta înseamnă că trebuie să ne lărgim, cumva, viziunea şi să privim lumea în complexitatea sa, mai ales în ideea intersecţiilor, în ideea a ceea ce ne spune harta despre modul în care marile puteri aleg să îşi exercite interesele în zonele de frontieră”, a subliniat Antonia Colibăşanu.

 „Pivotarea către Asia este un element central în momentul de faţă. Ea nu a început acum, a început de ceva vreme, este o pivotare naturală, puţin accelerată de contextul crizei pandemice şi de procesul de deglobalizare, care se vede prin ideea creşterii protecţionismului, naţionalismului şi, deci, a competiţiei între statele naţionale, şi mă refer aici mai ales la puterile globale, China şi SUA”, a continuat aceasta.

„Trebuie să ne gândim, în primul rând, la interesul naţional şi să încercăm să ne menţinem apărarea şi rezilienţa – pentru că tot este un concept la modă - acasă pentru a putea înţelege care ne sunt priorităţile”, a declarat Antonia Colibăşanu.

Zona Balcanilor de Vest şi riscurile de toate felurile

„În Balcanii de Vest (...), este vorba tot de hartă. Conceptele politice au fost conjugate pe o hartă a conflictului. Noi, în geopolitică, atunci când discutăm despre zona Balcanilor spunem, în primul rând, că este o peninsula muntoasă care concentrează o complexitate etnică. Asta înseamnă, din punct de vedere socio-economic, riscuri de toate felurile.  Ca atare, mai ales în momentul de faţă, în care discutăm de riscurile de tip nou, din zona  cibernetică, din zona economică, tactici de tip noi asociate acestor riscuri, trebuie să privim cu atenţie ce se întâmplă în zona Balcanilor de Vest pentru că aceste state – aşa cum aţi spus - nu sunt toate în NATO, nu sunt toate în UE şi, mai mult decât atât, aspiraţia lor către UE este speranţa de mai bine, de stabilitate. În momentul în care procesul de lărgire european a fost în scădere, iar speranţa a scăzut, am văzut şi primele elemente de tensiuni pentru că, până la urmă, vorbim  de state cu economii fragile şi atunci când economia este fragilă societatea are elemente de tensiune politice şi de securitate”.

„Dacă nu va mai exista, cel puţin la nivel  perceptual, ideea ca aceste state să fie membre în UE – cele care nu sunt în UE - există riscul să vedem o aglomerare de influenţe, în această zonă,  plus problemele interne din aceste state să cauzeze tensiuni regionale. Ca să nu mai vorbim că, de fiecare dată când vorbim despre problemele migraţiei, Balcanii de Vest apar în prim-plan pentru noi, cel puţin, în harta securităţii”, a continuat Colibăşanu.

Cât despre cum ar trebui să se raporteze România la românii din diaspora, potrivit Antoniei Colibăşanu: „La nivel diplomatic, în contextul în care un stat susţine implementarea unei anumite strategii faţă de alte state sau într-o anumită regiune de interes trebuie folosite toate aceste pârghii, toţi vectorii de influenţă pe care statul le are la dispoziţie. Fiind vorba despre un sistem complex, unul dintre vectorii de influenţă este modul în care susţii populaţia şi modul în care securizezi ataşamentul populaţiei din diaspora faţă de statul de referinţă. Aş spune că este important ca România să îşi menţină influenţa faţă de populaţia aceasta (n.r. diaspora), care, chiar dacă este integrată în statele gazdă, nu uită afinitatea locului de origine”, a declarat aceasta.