ANALIZĂ: Perspectivele situaţiei din Republica Macedonia după referendumul pentru modificarea constituţiei
Monitorul Apărării şi SecurităţiiReferendumul din R.Macedonia din 30 septembrie 2018, pentru implementarea acordului cu Grecia privind modificarea Constituţiei R.Macedonia, a fost invalidat, ca urmare a prezenţei reduse la vot.Puterea şi opoziţia interpretează în mod diferit rezultatele referendumului şi fiecare consideră că a câştigat.Occidentul sprijină actuala putere de la Skopje, pentru continuarea procesului de implementare a acordului cu Atena.Dacă modificările constituţiei macedonene nu vor fi votate cu două treimi în parlament, puterea va crea condiţii pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate.

Date privind referendumul şi contextul
Referendumul din R.Macedonia, pentru validarea aşa-zisului ”Acord de la Prespa” (iunie 2018), dintre Skopje şi Atena, privind viitorul nume constituţional al statului macedonean („Republica Macedonia de Nord”), s-a desfăşurat la 30.09.2018, fără incidente majore. La vot au participat 666.743 de alegători, ceea ce înseamnă 36,91% din totalul de 1.806.336 de alegători înscrişi pe liste. Dintre voturile valabil exprimate, 91,46% au fost în favoarea referendumului, iar 5,65% împotrivă. Aproximativ 2,89% din buletinele de vot au fost anulate. În aceste condiţii, referendumul a fost invalidat, deoarece au participat la vot mai puţin de 50% din totalul alegătorilor de pe liste.
Referendumul a fost unul consultativ, astfel că eventualele modificări constituţionale (generate de prevederile „Acordului de la Prespa”) pot fi implementate în parlamentul macedonean, dar cu votul a două treimi dintre deputaţi, ceea ce presupune cooperarea partidelor parlamentare de la putere şi din opoziţie.
Scena politică şi populaţia statului macedonean sunt profund divizate în legătură cu referendumul şi, implicit, privind „Acordul de la Prespa”, existând, practic, două „Macedonii”. Cea condusă de actuala coaliţie de guvernământ, în frunte cu Uniunea Social-Democrată din Macedonia (SDSM) şi susţinută de cvasi-totalitatea formaţiunilor civice şi politice ale etnicilor albanezi din R.Macedonia, sprijină acordul şi a făcut apel la alegători să participe la referendum şi să voteze „Da”. Cealaltă, condusă de principalul partid de opoziţie, Organizaţia Macedoneană Revoluţionară Internă-Partidul Democrat pentru Unitatea Naţională Macedoneană (VMRO-DPMNE), consideră că „Acordul de la Prespa” reprezintă un act de trădare a intereselor naţionale şi o renunţare la identitatea, naţiunea, limba şi istoria macedoneană.
Statele occidentale (în frunte cu SUA), practic, toate statele membre ale NATO şi UE sprijină ratificarea Acordului şi sugerează că implementarea acestuia ar avea ca efect integrarea rapidă a statului macedonean, mai întâi în NATO şi apoi în UE.
F.Rusă consideră că populaţia din R.Macedonia este manipulată şi forţată (de Occident) să valideze un acord, care este contrar intereselor naţionale macedonene.
Reacţii în urma referendumului
După referendum, situaţia este confuză, deoarece atât puterea, cât şi opoziţia consideră că, deşi invalidat, referendumul le-a dat câştig de cauză.
Pentru opoziţie, slaba participare la vot reprezintă un semnal mai mult decât clar privind voinţa alegătorilor, respectiv că majoritatea acestora au respins „Acordul de la Prespa” (astfel, peste 63% din alegători se opun Acordului şi modificării Constituţiei R.Macedonia). Coaliţia de guvernământ, în schimb, consideră că trebuie ţinut cont de votul exprimat la referendum, respectiv că peste 91,46% din voturi au fost în favoarea Acordului. Pe acest fond, puterea, în frunte cu guvernul şi premierul Zoran Zaev, consideră că referendumul a fost un succes şi că rezultatul acestuia obligă autorităţile să continue implementarea Acordului.
Poziţiile principalului partid de opoziţie, VMRO-DPMNE, sunt sprijinite şi de către preşedintele macedonean, Gheorghe Ivanov. Pentru acesta este mai mult decât evident eşecul referendumului, ceea ce înseamnă renunţarea pe loc la implementarea prevederilor Acordului. În opinia acestuia, deputaţii trebuie să ţină cont de rezultatul referendumului.
UE, NATO şi state membre ale UE şi NATO au salutat desfăşurarea şi rezultatul referendumului (respectiv votul masiv al participanţilor în favoarea „Acordului de la Prespa”). Aceste state şi organizaţii consideră că alegătorii macedoneni au votat pentru implementarea documentului menţionat, ceea ce le va asigura un viitor european şi euroatlantic, şi fac apel la politicienii de la Skopje să nu rateze această „şansă istorică”. Un loc şi rol deosebit în acest sens îl joacă un comunicat al Departamentului de Stat al SUA, o declaraţie comună a înaltului reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate, Federica Mogherini, a comisarului european pentru extindere, Johannes Hahn şi un comunicat comun al preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, şi al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
În schimb, ambasada rusă de la Skopje a postat un mesaj pe contul său de Twitter, în care a apreciat că rezultatul referendumului demonstrează că alegătorii au decis să boicoteze soluţiile impuse, respectiv că două treimi din cetăţenii macedoneni nu sprijină ”Acordul de la Prespa”.
Pentru a nu atrage critici din partea Occidentului, opoziţia şi preşedintele Gh.Ivanov au evidenţiat că nu este niciun dubiu privind sprijinul de care se bucură în R.Macedonia aderarea ţării la NATO şi la UE, doar că acest deziderat nu trebuie realizat cu preţul trădării intereselor naţionale macedonene.
Slaba participare la vot, care a avut ca efect invalidarea referendumului, poate fi considerată un eşec atât pentru actuala putere de la Skopje, cât şi pentru partenerii occidentali ai acesteia, în condiţiile în care în zilele premergătoare referendumului au efectuat turnee diplomatice la Skopje, pentru a sprijini puterea şi votul pozitiv la referendum, cancelarul german, secretarul de stat american al apărării, secretarul general al NATO, înaltul reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate, premierul austriac şi numeroşi alţi oficiali occidentali, iar alţii (precum preşedintele francez) au transmis mesaje televizate. Pe acest fond, evoluţia situaţiei politice din R.Macedonia va depinde semnificativ de poziţia, respectiv de sprijinul Occidentului pentru actuala putere de la Skopje.
Coaliţia de guvernământ îşi rezervă circa 10 zile pentru discuţii cu deputaţii din parlamentul macedonean şi evaluarea situaţiei, respectiv dacă sunt şanse ca „Acordul de la Prespa” să fie validat în parlament (de către două treimi din totalul deputaţilor).
În cazul în care se estimează că nu poate fi întrunit numărul necesar de voturi, este de aşteptat ca puterea să nici nu introducă în parlament propunerile de modificare a Constituţiei R.Macedonia, şi să acţioneze pentru organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
La o primă vedere, o astfel de evoluţie ar conveni şi opoziţiei, care solicită demult demisia actualului executiv şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate. În realitate, problemele de abia încep, deoarece este vorba despre condiţiile în care vor fi organizate aceste alegeri. Astfel, actuala opoziţie solicită aplicarea prevederilor vechilor „acorduri de la Prjino”, care prevăd, în esenţă, formarea unui guvern de tranziţie, care să pregătească şi să organizeze alegerile parlamentare anticipate. În aceste condiţii, VMRO-DPMNE cere organizarea de alegeri parlamentare anticipate nu mai devreme de 100 de zile, dar aceşti termeni nu convin actualei puteri, care se simte puternic încurajată de Occident şi ar dori alegeri cât mai curând (sfârşitul lunii noiembrie 2018).
Mai mult, opoziţia va solicita şi o investigaţie penală privind neregularităţile din timpul recentului referendum.
Puterea încă nu s-a pronunţat pe aceste aspecte, deoarece consideră că nu a epuizat şansa de a convinge (cu sprijinul partenerilor occidentali) şi deputaţi ai coaliţiei conduse de VMRO-DPMNE să voteze în favoarea modificării Constituţiei, conform „Acordului de la Prespa”.
Este mult mai probabilă organizarea de alegeri parlamentare anticipate, decât votul a două treimi din deputaţi pentru modificarea Constituţiei R.Macedonia, însă este prematur să se poată aprecia dacă alegerile vor fi organizate în conformitate cu prevederile „acordurilor de la Prjino”.
Referinţe:
http://www.rts.rs/page/stories/ci/story/3/region/3275191/skoplje-dogovor-za-deset-dana-ili-izbori.html
https://www.slobodenpecat.mk/makedonija/ivanov-realnost-e-deka-referendumot-ne-uspea/
https://mia.mk/mk/Inside/RenderSingleNews/93/134487278
https://www.slobodenpecat.mk/makedonija/mitskoski-izbori-samo-spored-przhinskiot-model/
https://www.slobodenpecat.mk/makedonija/eu-nato-narednite-chekori-ke-ja-odredat-sudbinata-na-idnite-generatsii/
https://www.slobodenpecat.mk/makedonija/ruska-ambasada-glasachite-odluchija-da-bojkotiraat-nametnati-reshenija/
