Alegerile prezidenţiale din Muntenegru. Victorie prin prezentare

Din seara scrutinului. De şase ori prim ministru, o dată preşedinte, Milo Djukanovic, candidează din nou pentru funcţia supremă. Sunt şi alţi şase candidaţi.  Milo a început la 29 de ani, ca prim ministru, acum are 56. Contează. O competiţie cu final aşteptat. La începutul lunii martie era retras din viaţa politică. Pe 15 aprilie numele său este pe buletinele de vot.

Minorităţile, albaneză şi bosniacă, votează cu Milo. Pro-europenii votează cu Milo. Sunt necesare 50% plus 1 vot să nu ne mai complicăm cu turul doi.   

”Tot ce am făcut a fost pentru un standard de viaţă mai bun al cetăţenilor muntenegreni”. Este crezul său pentru perioadele în care a fost la conducerea ţării. Statul muntenegrean a devenit membru NATO şi aspiră la UE. E o foaie de parcurs asumată de candidatul Milo Djukanovic, un politician versatil care a început cariera politică la vârf ca aliat al lui Slobodan Milosevic.   

Pe culoarul doi, fruntaş dar perdant, se află omul de afaceri Mladen Bojanic. A reuşit să adune o parte a opoziţiei în jurul unui discurs naţionalist, critic la adresa NATO. Pentru relaţii mai bune cu UE, dar şi cu Rusia. Desigur şi cu Serbia.   

A promovat un mesaj de cetăţean simplu: ”voi rămâne prietenul şi vecinul vostru. Primul între egali”.

Mai candidează Draginja Vuksanovic. Primul candidat femeie. Dar şi alţii: Marko Milacic, activist anti NATO,  Dobrilo Dedeic, tot cu un program de îmbunătăţire a relaţiilor cu Rusia.   

Dacă va cîştiga, Milo Djukanovic va prelua mandatul de la Filip Vujanovic, cei doi politicieni jucând în Muntenegru rolurile pe care le interpretează periodic Putin şi Medvedev la Moscova.

Sunt aşteptaţi la vot 530.000 de cetăţeni, în 1.206 circumscripţii electorale. Următorul scrutin, dacă va fi necesar, pe 29 aprilie, a.c.   

În campanie s-au făcut diferite afirmaţii: despre corupţie, despre nepotism, despre legături cu crima organizată. Contrabandă cu ţigări. Şi despre mită la nivel înalt şi despre orientarea sinceră a clasei politice muntenegrene către Europa. Ca în campanie. Şi despre un dosar deschis de un procuror italian, închis din motive de imunitate diplomatică. A fost odată, prin 2008.

Analiştii afirmă că alegerile din Muntenegru sunt un barometru privind relaţiile dintre Estul şi Vestul Europei. Sau privind menţinerea la putere a unor democraţi autocraţi. Fără ideologie precisă, conjunctura fiind cea care le dictează agenda.   

Ca şi preşedintele sârb, Alexandr Vucic, Milo Djukanovic, domină şi prin fizic. Alexandr are 1.99 m înalţime, Milo, doar 1.90. Politicienii din Balcani trebuie să fie pasionali şi dominatori. Dacă vor să câştige.

Primele sondaje şi primele informaţii după închiderea urnelor indică faptul că Milo Djukanovic a câştigat scrutinul cu 53,6%. Participarea la vot a fost de 58.6%. Mladen Bojanic, candidatul opoziţiei relativ unite, ar fi primit 34.1% din voturi.   

Cifrele sunt similare cu cele de la sondajul realizat la începerea campaniei electorale, după anunţul de participare al lui Milo Djukanovic. Nici mai mult, nici mai puţin.

Au trecut orele, s-au numărat voturile. Toate. Marko Milačić - 2.7%; Mladen Bojanić - 33.5%; Hazbija Kalač - 0.8%; Vasilije Miličković - 0.4%; Dobrilo Dedeić - 0.4%; Draginja Vuksanović - 8.3%; Milo Djukanović - 53.8%.  Informaţia este pe agenţia Reuters. BBC este interesat de mitingul anti - Orban.

Mandatul prezidenţial este de cinci ani.  Poate fi prelungit în caz de război. Dar cine sa atace Muntenegru? Un procuror din Bari?

Update după alegeri.

• preşedintele ales a sărbătorit victoria la sediul de campanie din Podogorica, avându-l în dreapta sa pe fiul său, Blazo. Deocamdată, acesta pare a fi interesat mai puţin de politică, doar de afacerile din energie;
• preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat la Strasbourg, într-un discurs ”istoric” că prioritară este reformarea UE, ulterior putând fi primiţi noi membri (din Balcani, n.n.);
• pentru agenţiile occidentale de presă, ex. AFP, Milo Djukanovic este ”omul care a spus NU Rusiei”. Pentru TASS, Djukanovic rimează cu Mugabe, ca durată a mandatelor la putere;
• aproape concomitent cu discursul preşedintelui francez, Comisia Europeană recomandă, totuşi, începerea discuţiilor privind accederea în UE a Albaniei şi Macedoniei;
• referitor la Muntenegru, raportul Comisiei afirmă că ”este prevalentă în multe domenii şi rămâne un subiect de îngrijorare” / “prevalent in many areas and remains an issue of concern”. Cine? Corupţia / Corruption. Şi mai afirmă că este necesară creşterea puterilor legislative ale parlamentului;
• a început procesul unuia din liderii opoziţiei, Nebojsa Medojevic, pentru spălare de bani. A comis presupusa faptă la alegerile anterioare din 2016, este judecat după cele tocmai pierdute;
• noul preşedinte ales şi partidul său se pregătesc deja pentru un nou scrutin, alegerile locale din 27 mai. Opoziţia speră să menţină trendul unităţii şi să câştige la Podgorica;
• dacă la nivel naţional diferenţa faţă de ceilalţi candidaţi a fost uriaşă, în capitală Djukanovic a obţinut doar 2000 de voturi în plus faţă de candidatul opoziţiei;
• până la accederea în UE este drum lung, preşedintele Milo Djukanovic afirmând că este un obiectiv pentru sfârşitul mandatului său. De aceea este important să nu piardă testul politic de la sfârşitul lunii mai.

În Balcani, de obicei, prima înfrângere politică este şi ultima.

Col. (r.) Laurenţiu Sfinteş. Fost diplomat militar. Misiuni externe în Canada, Bosnia - Herţegovina, Danemarca, Federaţia Rusă, Iordania. Membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti.