Alegerile parlamentare anticipate din Kosovo - Opoziţia va prelua puterea. Şi problemele...

Organizarea şi desfăşurarea alegerilor - statistici

Campania electorală a fost dominată de dezbateri privind cazurile de corupţie, nivelul ridicat al şomajului[i] şi un posibil acord de pace cu Serbia, care încă nu a recunoscut independenţa Kosovo.

Din cele 1.937.868 de persoane cu drept de vot, la cele 2.547 de secţii de votare s-au prezentat 43,20% din votanţi.

Procurorii au înregistrat 16 cazuri de încălcare a legislaţiei privitoare la desfăşurarea procesului electoral, iar 20 de persoane au fost arestate pentru obstrucţionarea procesului de vot.

La rândul lor, observatorii UE[ii] au declarat că procesul electoral a fost "bine administrat şi transparent", dar au evidenţiat anumite deficienţe, inclusiv "intimidarea" etnicilor sârbi de către principala forţă politică a acestora. Observatorii au avertizat, de asemenea, cu privire la lipsa de transparenţă financiară a partidele politice şi au cerut următoarei Adunări Kosovo să abordeze de urgenţă finalizarea completării legislaţiei care reglementează desfăşurarea procesului electoral.

Speranţe şi dezamăgiri

După numărarea a 80% din voturile exprimate în cadrul procesului electoral prognozele cu privire la viitoarea configuraţie a Adunării Kosovo au început să capete un nivel de credibilitate din ce în ce mai ridicat.

Conform informaţiilor din data de 09.10.2019, Vetëvendosje (LVV) se află în frunte cu 25,49% din opţiunile electoratului (31 de locuri în parlament), iar pe locul doi se află Liga Democratică din Kosovo (LDK) cu 24,82% din opţiuni (30 de locuri). Partidul Democrat din Kosovo (PDK) se află pe locul trei cu 21,24% din totalul de voturi exprimate (25 de locuri), în timp ce pe locul patru se află coaliţia lui R.Haradinaj cu 11,57% din voturi (14 locuri). Celelalte 20 de locuri din Adunarea Kosovo revin minorităţilor naţionale, astfel: 10 locuri - Lista sârbă, 2 locuri - formaţiunea bosniacă Coaliţia Vakat, 2 locuri - Partidul Democratic Turc, 1 loc - Partidul Liberal Egiptean, 1 loc - Noul Partid Democratic, 1 loc - Partidul Ashkali Pentru Integrare, 1 loc - Partidul Democrat Ashkali, 1 loc - Partidul Unificat al Goranilor şi 1 loc - Partidul Unit al Romilor. În data de 11.10.2019, mai erau de verificat aproximativ 30.000 de voturi exprimate prin corespondenţă de diaspora kosovară, dar acestea nu mai pot schimba semnificativ rezultatul final.    

Referitor la rezultatul alegerilor, liderii principalelor formaţiuni politice au declarat:

• K.Veseli, liderul PDK, a admis înfrângerea, subliniind, în cadrul unei conferinţe de presă, următoarele: "Nu am câştigat. PDK va intra în opoziţie şi vom continua să slujim naţiunii şi statului".

• liderul LVV, A.Kurti, a subliniat că partidul său "este câştigătorul alegerilor şi că ”victoria LVV este o sărbătoare naţională”. Mai mult, liderul LVV a subliniat că, "începând cu 06.10.2019, Kosovo nu mai este ţara şomajului, inegalităţii şi arbitrariului, ci cea a dezvoltării, progresului şi justiţiei."

• la rândul său, Vjosa Osmani (candidat al LDK pentru funcţia de prim-ministru), a subliniat că, în ceea ce priveşte "câştigătorul alegerilor din 06.10.2019 poate fi declarat oficial numai după ce toate voturile sunt numărate".  V.Osmani a subliniat că "în sfârşit, cetăţenii nu numai că au votat, ci prin voturile lor, au cerut schimbări şi pedepsirea proastei guvernări". Mai mult, V.Osmani a adăugat: "Pentru mine, nu există altă alternativă. O coaliţie LDK-LVV are multe provocări în faţă, dar ar trebui să aibă un singur interes: cel al cetăţenilor kosovari."

• R.Haradinaj, premier demisionar şi lider al AAK, a ţinut să evidenţieze că "decizia de a transfera dreptul de adoptare a deciziilor către alegători s-a dovedit corectă”, iar "concurenţa echitabilă şi paşnică a ridicat Kosovo şi pe cetăţenii săi la un nivel superior de maturitate politică şi democratică, servind ca model în regiune".

• Preşedintele sârb, Aleksandar Vučić a ţinut să evidenţieze rezultatele obţinute de "Lista sârbă" (LS), formaţiune politică susţinută de Serbia, care a câştigat 98% din voturi în Mitrovica şi peste 90% din voturi în toate celelalte municipalităţi cu majoritate sârbă din Kosovo. De asemenea, A.Vučić a ţinut să sublinieze că LS ”a obţinut victoria cea mai convingătoare din istoria sa în cele mai dificile condiţii".

• Dalibor Jevtic, unul din liderii LS a afirmat că este imposibil să se formeze un nou guvern la Priştina fără negocieri cu partidul său. În acest context, acesta  a citat articolul 96 din Constituţie, care spune că "reprezentantul sârb al guvernului kosovar va fi ales de majoritatea deputaţilor de etnie sârbă din Parlament". Declaraţia a fost făcută în contextul intenţiei declarate a lui A.Kurti de a nu negocia sprijinirea guvernării cu LS.

Partidele învinse nu s-au plâns de nereguli şi chiar s-au grăbit să recunoască rezultatele finale, această atitudine putând fi catalogată ca un semnal de maturitate democratică.

Încep negocierile... şi compromisurile

Cele două foste partide de opoziţie, LVV şi LDK, care au obţinut cele mai multe voturi la recentele alegeri parlamentare din Kosovo şi-au exprimat dorinţa de a ajunge la un acord pentru formarea unei coaliţii chiar la patru zile după ce alegătorii kosovari şi-au exprimat opţiunile pentru o nouă Adunare a Kosovo, făcându-şi vizibil interesul de a forma noul guvern de la Priştina.

Astfel, A.Kurti s-a întâlnit, în data de 10.10.2019, cu liderul LDK, I.Mustafa, şi cu candidatul LDK la funcţia de prim-ministru, V.Osmani, pentru a discuta posibilitatea creării unei coaliţii de guvernare. În cadrul discuţiilor a fost abordat inclusiv subiectul reducerii numărului de ministere de la 21 la 12 în cadrul viitorului executiv kosovar şi includerea a 30% femei în viitorul executiv de la Priştina.

După întâlnire, A.Kurti a declarat că, "au fost începute discuţii cu ideea comună de formare a unui guvern mai eficient şi a unui stat mai puternic". La rândul său, V.Osmani a afirmat că ”cele două formaţiuni politice au arătat bunăvoinţă pentru a guverna împreună şi bunăvoinţă pentru a lucra în interesul cetăţenilor, dar că înainte de a se ajunge la un acord, vor fi aşteptate rezultatele finale ale alegerilor".

Rezultatele alegerilor parlamentare anticipate evidenţiază o posibilă nouă eră politică pentru Kosovo, entitate ai cărei lideri de până acum au fost marcaţi de imaginea creată de participarea la conflictul etnic de la sfârşitului anilor '90 din fosta Iugoslavie.

Ce ar urma

Este puţin probabil ca un guvern stabil să poată fi format la Priştina într-un timp scurt. Mai mult, elaborarea unui program realist de guvernare ar putea să nu fie un proces atât de uşor şi, cel mai probabil, va necesita atât o anumită resursă de timp, cât şi disponibilitate pentru realizarea unor compromisuri, chiar dacă LVV şi LDK au colaborat foarte bine ca forţe politice de opoziţie, unite de ostilitatea comună faţă de H.Thaçi şi faţă de fosta majoritate parlamentară kosovară.

Din punct de vedere ideologic, viitoarea coaliţie este departe de a fi una omogenă. În aceste condiţii, este posibilă apariţia unor tensiuni ce ar putea provoca disensiuni semnificative între LVV, o formaţiune politică aflată pentru prima dată la conducerea Kosovo, şi LDK, care, deşi este o formaţiune politică în proces de reînnoire, a făcut parte din structura puterii care a guvernat Kosovo în ultimul deceniu, cu excepţia ultimilor doi ani.

Victoria în alegeri a LVV se datorează în mare parte şi promisiunii de a răsturna un sistem care este afectat de corupţie, nepotism şi incompetenţă. Programul politic al LVV are ca priorităţi rezolvarea problemelor economice şi sociale, dar, în acelaşi timp,  A.Kurti este conştient de faptul că soarta formaţiunii sale politice şi a noului guvern kosovar va fi decisă în mare măsură şi de reluarea dialogului cu Serbia, în prezent întrerupt.

Surprinzător, în declaraţiile sale după închiderea urnelor de vot, A.Kurti a prezentat sub o formă moderată unele dintre cele mai controversate poziţii ale sale. Acesta şi-a reiterat sprijinul pentru o uniune cu Albania, proces susţinut în repetate rânduri în trecut, dar acum a invocat necesitatea organizării unui referendum pe această temă, fără însă a fi convins că acesta va putea fi desfăşurat în perioada imediat următoare.

Cu privire la impunerea taxelor vamale de 100% pentru mărfurile importate din Serbia de fostul guvern condus de R.Haradinaj, decizie care a inflamat şi blocat dialogul dintre Belgrad şi Priştina, A.Kurti a dat asigurări că acestea vor fi eliminate şi că "în loc de obligaţii, doreşte o politică de reciprocitate, iar Belgradul, de exemplu, va trebui să accepte documentele cu cuvintele Republica Kosovo".

Cu toate acestea, în pofida afişării unei pretinse atitudini deschise, inclusiv în ceea ce priveşte gestionarea dialogului Serbia-Kosovo, care până în prezent s-a dovedit a fi, în mare măsură, o prerogativă a preşedintelui kosovar, H.Thaçi, se poate aprecia că instalarea la putere a lui A.Kurti nu va detensiona foarte rapid şi semnificativ relaţiile şi nu va uşura negocierile cu Belgradul, cel puţin într-o primă fază care se va întinde până la desfăşurarea următoarelor alegeri din Serbia, programate pentru luna aprilie 2020. Până atunci, A.Kurti va trebui să facă faţă provocărilor ce ţin de construirea unui guvern capabil să reziste şocurilor şi presiunilor care au însoţit întotdeauna drumul dificil al compromisului în relaţia Belgrad-Priştina şi, implicit, procesul de recunoaştere a independenţei Kosovo în plan internaţional.