Alegerile parlamentare anticipate din 14 februarie – proces electoral istoric care va influenţa decisiv viitorul Kosovo

Aproximativ jumătate din cei 1,8 milioane de alegători înregistraţi, care se confruntă cu pandemia COVID-19 şi temperatura scăzută înregistrată în ultima perioadă, au mers la urne pentru a-i alege pe cei 120 de membri ai noului parlament din listele cu peste 1.000 de candidaţi, din 28 de entităţi politice.

În acest context, este semnificativ de reamintit că, în 2020, kosovarii au avut un nou guvern, condus de liderul Mişcarării Vetëvendosje (LVV), Albin Kurti -  faimos ca lider al „Coaliţiei Speranţei”, coaliţie care s-a prăbuşit după 51 de zile de la investire. Atunci, o astfel de evoluţie surprinzătoare a condus la crearea şi investirea unui nou guvern condus de Avdullah Hoti din partea Ligii Democrate din Kosovo (LDK), guvern care s-a prăbuşit, la rândul său, după numai şase luni, fapt ce a declanşat procesul de organizare a unor noi alegeri parlamentare anticipate.

Ca urmare, la 18 luni de la procesul electoral anterior, kosovarii au votat pentru alegerea noilor membri ai Adunarii Kosovo, din totalul  celor 120 de parlamentari 10 fiind reprezentanţi ai comunităţii sârbe şi 10 ai altor comunităţi minoritare.

Alegerile parlamentare din 14 februarie 2021 au fost programate după ce Curtea Constituţională din Kosovo anulase votul unui parlamentar condamnat, care a ajutat anterior la confirmarea instalării cabinetului fostului prim-ministru, Avdullah Hoti, numit în iunie 2020, după ce Albin Kurti a fost înlăturat din funcţia de premier.

Rezultate electorale istorice pe scena politică din Kosovo

Participarea alegătorilor kosovari la vot a fost de 47%, în timp ce la ultimele alegeri generale din Kosovo, din 2019, prezenţa la vot a fost de 44,59%. Conform autorităţilor, procesul electoral din 14 februarie a fost unul „calm şi fără incidente grave”, alegerile având loc fără probleme, dar rezultatele nu au inclus voturile exprimate prin poştă sau din diaspora.

Principalul partid de opoziţie din Kosovo, Mişcarea Vetëvendosje (LVV), a obţinut o victorie foarte clară la aceste alegeri anticipate, desfăşurate pe fondul pandemiei coronavirusului, al unei recesiuni economice şi al unui proces de negocieri fluctuant cu Serbia, privind recunoaşterea reciprocă, blocat o anumită perioadă şi reluat în iulie 2020.

Pe baza a aproximativ 98% din voturile numărate, potrivit Comisiei Electorale Centrale (CIK), LVV a înregistrat 48,1% (56 de locuri). Partidul Democrat din Kosovo (PDK) se află pe locul doi, cu 17,4% (20 de locuri), în timp ce LDK este pe locul trei, cu 13,2% (15 de locuri), iar Alianţa pentru viitorul Kosovo (AAK), a patra formaţiune politică, cu 7,60% (9 de locuri). Se aşteaptă ca LVV să mai câştige câteva locuri, pe măsură ce numărarea voturilor diasporei se încheie. A.Kurti şi-a anunţat deja intenţia de a se angaja în discuţii de formare a unei coaliţii cu minorităţile non-sârbe, pentru a obţine cele 61 de locuri necesare unei majorităţi guvernamentale.

Trebuie să subliniem că se înregistrează o creştere constantă a LVV pe scena politica kosovară. De la primele alegeri la care a participat în 2010, LVV şi-a mărit numărul de voturi obţinute de la 12,7% (în 2010), la 13,6% (în 2014), la 27,5% (în 2017), la 26,3% (în 2019) şi, în cele din urmă, la 48% (în 2021), fiind formaţiunea politică care a ieşit câştigătoare la alegerile din 2017, 2019 şi 2021.

Având în vedere această tendinţă, va fi interesant să observăm dacă LVV îşi va continua ascensiunea sau, cel puţin, îşi va păstra sprijinul social în timpul viitorului său mandat. Ca urmare a faptului că LVV, prin discursul liderului său, susţine dezvoltarea economică, bunăstarea şi lupta anticorupţie, este foarte probabil ca succesul politicilor sale socio-economice să determine viitorul acestei formaţiuni politice. Cu privire la acest punct,  este de aşteptat ca viitorul LVV să fie dificil, deoarece Kosovo este acum una dintre cele mai sărace entităţi din Europa, cu probleme economice şi sociale majore, cum ar fi rata şomajului de 50% în rândul tinerilor.

Liderul formaţiunii politice Lista Sârbă (LS), Goran Rakić, a subliniat că partidul său a câştigat toate cele 10 locuri în parlament rezervate sârbilor kosovari, aproximativ 65.000 de persoane votând în zonele cu majoritate sârbă, rezultat cu cinci la sută mai mare decât la alegerile anterioare. „Alegerile au avut loc în circumstanţe speciale din cauza pandemiei şi a seriei de trucuri pe care Priştina le-a folosit pentru a reduce puterea poporului sârb, adică LS. Am tratat intenţiile lor prin unitate”, a spus G.Rakić. Potrivit rezultatelor preliminare, publicate de Comisia Electorală Centrală din Kosovo, LS a câştigat între 55% şi 92% din voturi în cele patru municipalităţi sârbe din nordul Kosovo.

La rândul său, Partidul Democrat Turc din Kosovo (KDTP), care nu este supus unui prag electoral de 5%, deoarece este un partid reprezentant al unei minorităţi, a câştigat 0,73% din voturi, iar Partidul Mişcării Turceşti Inovatoare (YTHP) a obţinut 0,14%. Ca urmare, comunitatea turcă din Kosovo are două locuri repartizate în Parlamentul de la Priştina. Dintre locurile rezervate şi celorlalte minorităţi, 4 sunt pentru minoritatea romă / ashkali / egipteană, 3 pentru minoritatea bosniacă şi 1 pentru minoritatea Gorani.

Provocări decisive pentru viitorul Kosovo

Rezultatele alegerilor din 14 februarie sunt catalogate ca o amendă, din partea electoratului, dată partidelor mai vechi pe scena politică kosovară, formaţiuni politice care au obţinut cele mai slabe rezultate de până acum. O consecinţă a acestei evoluţii este şi faptul că Isa Mustafa a demisionat din funcţia de lider al LDK a doua zi după alegeri.

Pe 15 februarie, A.Kurti a făcut primele declaraţii cu privire la victoria obţinută la cel de al VI-lea process electoral desfăşurat. A.Kurti, care conduce LVV, a făcut anunţul în timpul unei conferinţe de presă la sediul partidului împreună cu partenerul său de coaliţie, Vjosa Osmani, preşedintele interimar al Kosovo.

A.Kurti şi-a descris victoria ca pe un rezultat fără precedent în Kosovo postbelic, în timp ce, la rândul ei, V.Osmani a spus că s-a obţinut un rezultat istoric.  

„Această mare victorie este doar o oportunitate pentru a începe schimbarea pe care o dorim. Nu vom riposta împotriva nimănui, dar vom cere responsabilitate pentru toată lumea şi peste tot, deci dreptate fără răzbunare”, a spus A.Kurti.

Mai mult, probabilul viitor premier kosovar, A.Kurti, a subliniat că „fără ciudă şi revanşism, fără mită pentru întreprinderi, fără corupţie şi nepotism în administraţie, cu justiţie instituţională şi socială, cu responsabilitate reciprocă individuală, îşi vor dezvolta şi îşi vor democratiza ţara, iar misiunea lor rămâne de a consolida statalitatea pe calea integrării euro-atlantice cu o prietenie eternă cu SUA”.

Cu toate acestea, victoria finală obţinută ar putea să nu îi asigure formaţiunii politice a lui A.Kurti cele 61 de locuri necesare pentru a avea majoritatea şi pentru a crea un guvern pe cont propriu. În acelaşi context, oficialul kosovar a subliniat că nu va exista o coaliţie cu principalii adversari care pierd alegerile, dar nu poate fi exclusă atragerea la o viitoare coaliţie a altor formaţiuni politice reprezentate în Parlamentul de la Priştina, incluzând aici şi pe cele ale minorităţilor.

În contextul politic ce va urma, negocierile cu privire la normalizarea legăturilor cu Serbia, care s-au blocat din nou anul trecut după discuţiile intermediate de SUA şi Uniunea Europeană (UE), nu se situează pe primul loc pe agenda LVV, A.Kurti subliniind că formarea unei echipe pentru dialogul şi negocierile cu Belgradul nu ar fi o prioritate a guvernului său. El a mai declarat că, în loc de dialog cu Belgradul, doreşte să se alăture dialogului în plan intern în ceea ce-i priveşte pe sârbii kosovari. A.Kurti speră că ideea schimbului de teritorii cu Serbia va fi în curând complet abandonată la nivelul comunităţii internaţionale. În acelaşi context, prim- ministrul Serbiei, Ana Brnabić, a declarat că nu a fost surprinsă de poziţiile adoptate de A.Kurti şi a subliniat că dialogul Serbia-Kosovo este singura modalitate de a normaliza relaţiile între cele două entităţi.

De asemenea, LVV a mai transmis un mesaj după alegeri, conform căruia viitorul guvern kosovar, dacă va fi format şi condus de A.Kurti, nu va forţa punerea în aplicare a Acordului de la Washington. Justificarea acestei poziţii adoptate de LVV este aceea că în afară de ultimul punct al acestui acord, recunoaşterea reciprocă a Kosovo şi Israel, alte puncte nu sunt în favoarea Kosovo. Mai mult, a fost făcută specificarea că LVV nu aşteaptă nicio presiune din partea SUA cu privire la această problemă şi că s-a vorbit chiar despre aceasta cu ambasadorul american în Kosovo, Philip Kosnett.

Totodată, kosovarii se vor confrunta şi cu alegerile prezidenţiale care ar urma să fie organizate, cel mai probabil, în martie 2021, ca urmare a demisiei fostului preşedinte Hashim Thaçi, în noiembrie 2020, după ce structurile de specialitate au confirmat acuzaţiile împotriva sa de săvârşire de crime de război - el fiind înlocuit de V.Osmani.

În contextul creat de rezultatele înregistrate în cadrul alegerilor parlamentare din 14 februarie, apar numeroase întrebări: La ce partide politice ne putem aştepta să formeze o nouă majoritate parlamentară şi un nou guvern? Ce înseamnă noua configuraţie a Parlamentului de la Priştina pentru Kosovo, atât pe plan intern, cât şi în plan regional şi global? Care sunt principalele provocări şi perspective pentru anii următori? Ce s-a realizat concret de la declararea independenţei din 2008 şi ce urmează a se realiza pentru soluţionarea dosarului Kosovo?

„Multe provocări se aşteaptă”, aşa cum a subliniat A.Kurti pentru mass-media, noua majoritate parlamentară şi, implicit, noul guvern de la Priştina urmând a se confrunta cu provocări majore legate de repunerea economiei pe picioare, de reducerea şomajului, de lupta împotriva pandemiei, de combaterea crimei organizate şi a corupţiei, precum şi de reluarea negocierilor privind normalizarea legăturilor cu Serbia, care, în pofida discuţiile intermediate de SUA şi UE, nu au ajuns în prim-plan pe agenda niciunui partid politic kosovar.

La rândul său, Reprezentantul special al UE pentru dialogul Belgrad-Priştina, Miroslav Lajčák, a apreciat că alegerile parlamentare din Kosovo au arătat maturitatea tuturor actorilor şi instituţiilor kosovare şi a spus că se aşteaptă la cooperarea strânsă cu viitorul guvern de la Priştina.

Cu siguranţă, posibila creştere a tensiunilor dintre Priştina şi Belgrad pot afecta şi relaţiile acestora cu Tirana. În această privinţă, este, de asemenea, important faptul că A.Kurti a subliniat pentru mass-media internaţională că, dacă se organizează un referendum, el va vota pentru unirea cu Albania. După cum era de aşteptat, declaraţia lui A.Kurti a suscitat critici la Belgrad. Pe scurt, tensiunile dintre Priştina şi Belgrad vor avea, probabil, implicaţii regionale mai largi în Balcanii de Vest. O astfel de atitudine a LVV poate declanşa reacţii şi din partea SUA şi UE, deoarece aceşti doi actori internaţionali caută soluţionarea dosarului Kosovo şi normalizarea relaţiilor Priştina-Belgrad.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell, şi Comisarul UE pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, au declarat, cu privire la alegerile parlamentare anticipate, următoarele: „Calea europeană a Kosovo trece, de asemenea, prin normalizarea cuprinzătoare a relaţiilor cu Serbia, iar UE se aşteaptă ca noile autorităţi din Priştina să se angajeze în mod constructiv în vederea continuării dialogului facilitat de UE şi să profite de oportunitatea de a ajunge la un acord cuprinzător".

Concluzii

După cum se poate observa, atât SUA, cât şi UE sunt destul de clare cu privire la abordarea relaţiilor Kosovo-Serbia, susţinând normalizarea acestora. Prin urmare, guvernul format de o coaliţie condusă de LVV este posibil să se confrunte cu presiuni dinspre Washington şi Bruxelles, dacă nu se înscrie prioritar în discuţii şi negocieri pentru normalizarea relaţiilor cu Serbia. Având în vedere că SUA şi UE sunt parteneri comerciali substanţiali, precum şi surse de asistenţă economică externă, fonduri şi investiţii pentru Kosovo, LVV, care s-a angajat să rezolve problemele socio-economice ale ţării, se poate confrunta cu dificultăţi serioase dacă insistă pe abordarea sa rece a normalizării relaţiilor cu Serbia în condiţiile impuse de SUA şi UE.

Următorul prim-ministru va reprezenta Kosovo în cadrul dialogului Belgrad-Priştina facilitat de UE, care a fost reluat în iulie 2020. Devine din ce mai clar că administraţia Biden se va angaja din nou cu UE, Priştina şi Belgrad în cadrul negocierilor de normalizare a relaţiilor şi soluţionare a dosarului Kosovo şi, implicit, de dezvoltare a unei politici regionale mai largi, Washingtonul dorind să participe la procesul de sprijin şi coordonare din Balcanii de Vest,  mai degrabă decât să concureze cu UE.

În cele din urmă, la nivel regional mai larg este remarcabil faptul că cetăţenii kosovari au reuşit să aducă o schimbare politică substanţială. De data aceasta, Kosovo a făcut dovada că are o democraţie care funcţionează bine, alegerile fiind organizate şi desfăşurate relativ profesional. Acest lucru apare şi este perceput a fi în contrast cu procese electorale anterioare desfăşurate în ţările vecine, care nu au reuşit să se bucure de roadele alegerilor ca instrument democratic pentru a aduce schimbări. Procesele electorale din Balcanii de Vest sunt adesea percepute mai mult ca un instrument de menţinere la putere decât ca unul care să permită schimbarea. Scepticismul şi încrederea redusă în instituţiile democratice s-au manifestat în ultimii ani în regiunea Balcanilor de Vest, exemplul dat în ziua de 14 februarie 2021 de Kosovo putând juca un rol semnificativ în modificarea a unui astfel de sentiment predominant.