Alegerile generale şi efectele acestora asupra viitoarelor evoluţii din Bosnia şi Herţegovina (BIH)

În tot acest timp, Consiliul de Miniştri a fost promotorul unor procese politice pozitive în ceea ce priveşte integrarea euro-atlantică, eforturile făcute pentru consolidarea la nivel central a statului bosniac şi realizarea unor progrese în ceea ce priveşte apropierea de UE şi NATO devenind vizibile în ultima perioadă. A devenit evident faptul că îndeplinirea acestui obiectiv extrem de important necesită un larg consens social şi un parteneriat consolidat cu cetăţenii, cu societatea civilă. În cadrul acestui amplu proces, consensul a căpătat o importanţă vitală, mai ales după ce noua strategie a Comisiei Europene privind extinderea UE a dat noi speranţe BIH să obţină în curând statutul de candidat, să înceapă negocierile cu UE şi să continue procesul de integrare.

Cadrul legislativ extrem de complex şi divizarea etnică, factori cu o influenţă decisivă asupra procesului electoral din BIH

Alegerile generale din 07.10.2018, desfăşurate în Bosnia şi Herţegovina (BIH), au fost caracterizate de o adevărată competiţie, în cadrul acestui proces electoral exercitându-şi dreptul de a vota 3.352.933 de alegători înregistraţi, incluzând aici şi cei 77.814 din străinătate. În acelaşi context, aproximativ 50.000 de observatori naţionali şi internaţionali au supravegheat desfăşurarea votului în cele opt unităţi electorale - trei în Republica Srpska (RS, cu 49% din teritoriu) şi cinci în cadrul Federaţiei Bosnia şi Herţegovina (FBiH, cu 51% din teritoriu). Prin prevederile Acordului de la Dayton este stabilită şi existenţa Districtului Brcko, un district cu statut autonom şi presupus neutru din nordul BIH, care, potrivit rezultatelor ultimului recensământ, are populaţia formată din 42,3% etnici bosniaci musulmani, 34,6% etnici sârbi şi 20,7 etnici croaţi.

Un element foarte important de evidenţiat, în contextul alegerilor generale din octombrie 2018, este nivelul de divizare etnică a întregului stat bosniac, element care a contribuit decisiv la rezultatele aşteptate sau mai puţin aşteptate ale acestui scrutin electoral şi, implicit, care vor contribui la viitoarele evoluţii politice ale BIH. Astfel, conform rezultatelor recensământului din 2013, populaţia RS este formată din 81,5% etnici sârbi, 13,9% etnici bosniaci musulmani şi 2,4% etnici croaţi. La rândul său, populaţia FBiH, este formată din 70,4% etnici bosniaci musulmani, 22,4% etnici croaţi şi 2,5% etnici sârbi. La aceste trei grupuri constitutive se adaugă alte şaptesprezece minorităţi etnice, inclusiv romi şi evrei, care constituie 2,7% din totalul populaţiei ţării.

Într-un astfel de context, percepţia deja consacrată a existenţei separării pe linii etnice a statului bosniac continuă să se consolideze la un nivel foarte ridicat, acest lucru datorându-se inclusiv cadrului legislativ de reglementare a procesului electoral care este unul deosebit de complex, creat într-o perioadă de mai mult de două decenii .Chiar dacă tot acest cadru legislativ este detaliat şi în general favorabil desfăşurării unor alegeri democratice, încă se mai constată existenţa unor deficienţe induse de persistenţa unor neclarităţi cu privire la relaţia ierarhică dintre cadrul legislativ de la nivel central şi constituţiile celor două entităţi. În acest context, trebuie evidenţiat că, până în prezent, Parlamentul BIH nu a reuşit să revizuiască legea electorală, chiar dacă anumite părţi din această lege au fost invalidate de Curtea Constituţională, în urmă cu doi ani.

În pofida acestor neajunsuri, alegătorii au avut totuşi posibilitatea să aleagă dintr-o mare varietate de candidaţi. Tot ca un semnal pozitiv poate fi evidenţiat şi faptul că politicienii aflaţi în competiţie în cadrul procesului electoral au putut să desfăşoare o campanie liberă, să beneficieze de respectarea în general a libertăţii de exprimare, mişcare şi asociere, fiind de remarcat şi diversitatea metodelor de desfăşurare a campaniei electorale, inclusiv în mediul online.

Cu toate acestea, candidaţii s-au concentrat mai mult pe atacurile la persoană şi mai puţin pe supunerea atenţiei şi dezbaterilor a programelor politice promovate în cadrul campaniei electorale. Aici au fost remarcate în mod special acele elemente ce ţin de segmentarea pe linii etnice, ieşind în evidenţă retorica polarizată şi negativă, dar şi cazuri de tratare preferenţială a candidaţilor aflaţi în competiţie de către autorităţile locale, toate acestea fiind în discordanţă cu standardele internaţionale în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea unei campanii electorale.

Dependenţa semnificativă a mass-mediei atât faţă de interesele politice ce ţin, cel mai probabil, în majoritatea cazurilor de aspectele etnice, cât şi de cele legate de mediul de afaceri a dat naştere de multe ori unor abordări părtinitoare în cadrul procesului electoral, cazurile de presiune şi influenţă nejustificată asupra alegătorilor nefiind abordate în mod echilibrat şi eficient.

Drept consecinţă, scrutinul electoral din 07.10.2018 a fost marcat şi de acuzaţii de fraudă şi de manipulare, un exemplu elocvent în acest sens fiind cazurile care fac referire la apariţia pe listele electorale a unor persoane decedate, precum şi la neconcordanţa dintre numărul de carduri de identitate valabile şi numărul de alegători înregistraţi. Aceste aspecte au ieşit în evidenţă tocmai pentru că, în ultima perioadă s-a constatat creşterea preocupărilor legate de exactitatea datelor înscrise în Registrului Central al Votanţilor (CVR), iar Comisia Electorală Centrală (CEC) a pus în practică măsuri menite să îmbunătăţească acurateţea datelor existente în CVR şi prevenirea producerii unor posibile fraude, mai ales în acele cazuri de transmitere a voturilor prin poştă.

Deosebita complexitate a sistemului politic din această ţară, care se datorează în principal acestei segmentări pe criterii etnice, a obligat alegătorii să aleagă în total cinci preşedinţi şi 14 prim-miniştri, membrii celor două camere parlamentare la nivel central, dar şi a celor de la nivelul entităţilor. În plus, prin votul lor, alegătorii au autorizat formaţiunile politice câştigătoare a alegerilor pentru a-şi desemna candidaţii în vederea formării guvernelor atât la nivel central, cât şi la nivelul celor două entităţi, RS şi FBiH.

Acest sistem politic este al unui stat în care una din cinci persoane este şomer şi aproape jumătate din tinerii din ţară nu îşi pot găsi un loc de muncă, câştigul mediu este de aproximativ 400 de euro pe lună, mulţi dintre cetăţeni au percepţia unui viitor incert, iar aproape 200.000 de persoane au plecat să lucreze în străinătate în ultimii cinci ani (aproximativ 5% din populaţia BIH).

Cu toate că rezultatele alegerilor generale în BIH produc efecte extrem de costisitoare şi chiar dacă UE a anunţat, acum trei ani, un plan de reforme, situaţia politică a statului bosniac rămâne în mod ferm bazată pe alegerea liderilor şi realizarea reprezentativităţii atât la nivel central, cât şi la nivelul entităţilor, exclusiv pe criterii etnice, acest fapt contribuind semnificativ la obţinerea unor progrese reduse în procesul de reformare a unui astfel de sistem deosebit de complex.

Evaluări privind rezultatele alegerilor generale din BIH şi posibilele efecte generate

Alegerile generale prezidenţiale şi parlamentare desfăşurate în BIH, în 07.10.2018, au confirmat, pe termen lung, divizarea pe criterii etnice atât între cele trei principale grupuri etnice, cât şi în interiorul acestora. În acest context,  continuă să persiste dominaţia partidelor-cheie ale celor trei principale grupuri etnice, bosniacii sârbi, musulmani şi croaţi: Alianţa Social Democraţilor Independenţi (SNSD), Partidul Bosniac al Acţiunii Democrate (SDA) şi Uniunea Democrată Croată (HDZ). Nu în ultimul rând, putem aprecia că o reformare şi modernizare majoră a statului este încă aşteptată, iar problemele şi preocupările au rămas aceleaşi, într-un contextul în care naţionalismul se dezvoltă într-un ritm foarte rapid ca şi în alte zone ale Europei.

A devenit de notorietate faptul că guvernele BIH sunt, în general, formate nu în funcţie de ideologii, ci mai degrabă de interesele principalelor formaţiuni politice naţionaliste. În contextul în care este esenţială realizarea unei majorităţi de 50%+1, se prefigurează o coaliţie între SDA şi SNSD.

Asfel, victoria electorală a lui Milorad Dodik pentru preşedinţia tripartită a BIH trebuie analizată şi percepută într-un astfel de context, marcat de consecinţele consolidării naţionalismului etnic preexistent, acest curent politic beneficiind de dezvoltarea sentimentelor populiste şi extremiste în Europa prin răspândirea şi dezvoltarea mişcărilor şi partidelor ultra-naţionaliste, care au identificat ca pe o strategie electorală de succes atacurile la adresa "altora", în mod special a minorităţilor şi, mai nou, a grupurilor de migranţi.

Câştigarea unui loc în cadrul preşedinţiei BIH de către Milorad Dodik, fost preşedinte al RS, învingându-l pe fostul preşedinte Mladen Ivanic, face dovada că votanţii au acordat încrederea lor şi au împuternicit un lider naţionalist care s-a declarat în mod deschis aliat al Rusiei şi care a ameninţat, în mai multe rânduri, să separe RS de BIH prin organizarea unui referendum în acest sens. Cu toate acestea, putem aprecia că ocuparea unui loc în cea mai înaltă instituţie centrală a BIH, ar putea mai degrabă să reducă capabilităţile lui Dodik pentru a pune în operă cu aceeaşi vigoare un eventual proces de secesiune a RS.

Fără îndoială că Milorad Dodik va fi principalul artizan al unei dinamici foarte interesante a viitoarei preşedinţii a BIH, dinamică care ar putea deveni destabilizatoare în contextul legăturilor consolidate cu Rusia, acest scenariu devenind unul probabil după întâlnirile fostului lider al RS, din timpul campaniei electorale, cu preşedintele rus, Vladimir Putin, la Sochi, şi cu ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, la Banja Luka. Cu toate acestea, este puţin posibil ca Dodik să provoace schimbarea graniţelor şi să afecteze integritatea teritorială a BIH, deoarece o escaladare a tensiunilor etnice şi o destabilizare gravă a regiunii Balcanilor de Vest nu ar fi acceptată de liderii de la Moscova, fără acordul Belgradului, angajat, la rândul său, într-un proces de apropiere de instituţiile europene.

În contextul în care BIH negociază de ani de zile începerea procesului de aderare la UE, victoria unui candidat naţionalist anti-UE şi anti-NATO cu siguranţă va constitui un obstacol suplimentar pentru procesul de aderare al BIH la cele două organizaţii.

Drept urmare, putem aprecia că avem de a face un nivel ridicat de incertitudine cu privire la evoluţiile viitoare ale statului bosniac, mai ales în contextul în care nu este încă clar ce strategie ar putea pregăti Milorad Dodik şi Zeljka Cvijanovic, aliatul său apropiat şi noul preşedinte al RS, pentru a se "adapta" voinţei etnicilor sârbi din BIH, ţinând cont de faptul că nu toţi membrii acestei comunităţi se declară în favoarea secesiunii RS.

Câştigarea unui loc în cadrul preşedinţiei tripartite ca reprezentant al etnicilor sârbi de către Milorad Dodik, cu 53,88% din voturi,  nu a constituit o surpriză, acest rezultat fiind anticipat şi de Institutul Internaţional de Studii din Orientul Mijlociu şi Balcanii (IFIMES) din Ljubljana, Slovenia, care analizează periodic evenimentele din zonele menţionate .

Având în vedere poziţia adoptată şi exprimată de liderul sârb, Milorad Dodik cu privire la încetarea misiunii şi închiderea Oficiului Înaltului Reprezentant - parte a Acordului de Pace de la Dayton menit să protejeze constituţia ţării - dar şi cu privire la intenţia de a-şi desfăşura activitatea de membru al preşedinţiei tripartite a BIH într-o altă locaţie din municipalitatea sârbă în estul Sarajevo (guvernul RS a anunţat o licitaţie pentru construirea unui zid de 2,5 metri înălţime şi 100 de metri lungime în jurul noului sediu prezidenţial al lui Dodik din estul Sarajevo), la nivel internaţional se va configura percepţia că noul preşedinte sârb bosniac ar putea avea ca obiectiv obstrucţionarea şi demolarea instituţiilor guvernamentale centrale din BIH.

Câştigarea unui loc în cadrul preşedinţiei tripartite ca reprezentant al etnicilor bosniaci musulmani de către Sefik Dzaferovic, cu 36,61% din voturi, evidenţiază continuitatea, dar în acelaşi timp această variantă de reprezentare a comunităţii bosniace musulmane la nivel central poate fi catalogată totuşi o surpriză . Acesta va prelua poziţia de la Bakir Izetbegovic, actualul lider al Partidului Acţiunii Democratice (SDA),  această formaţiune politică obţinând rezultate foarte bune atât la nivel central, cât şi la  nivelul FBiH în cantoanele cu populaţie majoritar bosniacă musulmană.

Nu în ultimul rând, trebuie să evidenţiem faptul că şi coaliţia condusă de partidul naţionalist croat HDZ din BIH a câştigat cele mai multe voturi ale croaţilor pentru parlamentul FBiH, dar şi pentru instituţiile legislative în cantoanelor populate în majoritate cu bosniaci croaţi. Cu toate acestea, liderul HDZ din BIH, Dragan Čović, care a militat pentru crearea unei regiuni croate separate în BIH, a pierdut alegerile pentru ocuparea unui loc în cadrul preşedinţiei tripartite în favorea lui Željko Komšić . Acesta din urmă l-a învins cu o diferenţă apreciabilă pe Čović, 52,64% din voturi, beneficiind de un număr semnificativ de voturi acordate, în mod paradoxal, de comunitatea bosniacilor musulmani în zonele cu populaţie mixtă. Cel mai probabil, principalul argument este acela că Komšić este apreciat ca fiind un politician moderat, un croat care pledează pentru un stat bosniac multietnic şi care a mai îndeplinit două mandate în cadrul preşedinţiei tripartite a ţării, în perioada 2006-2014.   

Cu toate acestea, este semnificativ de evidenţiat că premierul şi preşedintele Croaţiei au criticat alegerea lui Željko Komšić ca reprezentant al etnicilor croaţi în cadrul preşedinţiei tripartite din BIH, fiind subliniat faptul că această opţiune nu este cea mai potrivită pentru reprezentarea croaţilor bosniaci şi nici pentru BIH în general.

Liderii Croaţiei îl regretă pe celălalt candidat croat la alegerile prezidenţiale, Dragan Čović, considerat adevăratul reprezentant al etnicilor croaţi din BIH şi, nu în ultimul rând, artizanul unor paşi importanţi realizaţi în cadrul parcursului european al statului bosniac, cu sprijinul Croaţiei.

Merită a fi subliniat că, în contextul acceptării înfrângerii, Dragan Čović a făcut aprecierea că în lipsa unor reguli clare pentru formarea Camerei superioare a Parlamentului din FBiH ca urmare a unor puncte de vedere diferite cu privire la modificarea legii electorale, alegerea lui Željko Komšić ar putea da naştere unei "crize fără precedent". Această apreciere s-ar putea dovedi una viabilă dacă ne gândim că etnici croaţii sunt minoritari în FBiH şi, într-un astfel de context, naţionaliştii croaţi ar putea specula orice oportunitate care le-ar putea favoriza eventuale solicitări de autonomie sau chiar delimitare riguroasă a zonelor populate majoritar de etnicii croaţi.

A devenit foarte clar că, având în vedere complexitatea internă a statului bosniac, BIH are nevoie de o implicare şi mai mare a instituţiilor internaţionale, dar şi a altor state din regiune, inclusiv a Croaţiei, în procesul de consolidare a instituţiilor şi a egalităţii între popoarele constitutive.

Este semnificativ de subliniat aici un paradox al recentelor alegeri şi anume câştigarea unui loc în cadrul preşedinţiei tripartite de către Željko Komšić cu un număr de voturi mai mare obţinute de la comunitatea bosniacă musulmană comparativ cu numărul de voturi obţinut de la etnicii croaţi. Consecinţele unei astfel de probleme ar putea fi amplificate de faptul că reprezentantul comunităţii croate din BIH din cadrul preşedinţiei tripartite nu are cetăţenie croată şi nu este considerat "un jucător croat".

Într-un astfel context, apare ca fiind viabil scenariul conform căruia, liderii de la Zagreb şi cei ai etnicilor croaţi din BIH ar putea dezvolta semnificativ relaţiile cu Milorad Dodik, mai ales în contextul în care obiectivul reducerii dominaţiei componentei musulmane se pare că este un obiectiv comun al lui Dodik şi al formaţiunilor politice croate din BIH.

Drept urmare, dacă facem conexiunile necesare şi analizăm anticipativ, liderul HDZ din BIH, Dragan Čović ar putea aborda o strategie care să compeseze poziţia pierdută în cadrul preşedinţiei tripartite şi ar putea dezvolta, în acest sens, contactele cu Moscova pentru a solicita sprijinul în vederea obţinerii unor drepturi mai mari pentru etnicii croaţi din BIH. Un astfel de scenariu este unul foarte probabil deoarece, având în vedere interesele Rusiei în Balcanii de Vest, liderii ruşi nu ar putea pierde oportunitatea de a conta pe sprijinul a doi aliaţi, unul existent, Milorad Dodik şi altul potenţial, Dragan Čović, pe scena politică din BIH.

Procesul electoral desfăşurat în 07.10.2018 poate fi catalogat şi ca un test pentru cele trei comunităţi etnice din BIH marcate încă de rivalităţi, test al cărui obiectiv ar putea fi identificarea nivelului de determinare al acestora pentru realizarea unor progrese semnificative în cadrul procesului de integrare euro-atlantică. Din păcate, concluzia ce ar putea fi desprinsă este aceea că alegerile generale din BIH au evidenţiat determinarea pentru reînnoirea angajamentelor de confruntare, fără a oferi viziuni economice sau politice clar definite.

Concluzionând, politica internă şi externă a BIH va continuă să fie dominată de aceiaşi doi poli importanţi de putere şi influenţă şi anume de liderii comunităţii sârbe, cărora li se vor alătura, cel mai probabil, şi anumiţi lideri ai comunităţii croate, dar şi de liderii comunităţii bosniacilor musulmani. În perioada următoare, aceşti doi poli care vor participa la adoptarea celor mai importante decizii, se vor baza şi vor beneficia de sprijinul explicit şi tacit al Rusiei şi, respectiv, al Turciei şi altor state din Orientul Mijlociu care au interese în regiune. În pofida creşterii temerilor cu privire la o posibilă amplificare a tensiunilor în Balcanii de Vest, BIH îşi va păstra structura statală cu cele două entităţi, dar va manifesta disfuncţionalităţi majore şi va deveni rezistentă la iniţiativele UE şi SUA de a promova reformele pro-occidentale.

#####

 1) Procesul electoral din BIH este reglementat, în primul rând, la nivelul central al BIH prin Constituţia BIH, din 1995, Legea electorală, din 2001, Legea privind finanţarea partidelor politice, din 2012 şi Acordul de la Dayton, din 1995, iar toate celelalte chestiuni legate de partidele politice şi formarea instituţiilor la nivelul celor două entităţi sunt reglementate de constituţiile şi legile adoptate la nivelul fiecărei entităţi în parte.
 2) Astfel, a fost pregătită o analiză a situaţiei politice din Bosnia şi Herţegovina, fiind realizat un sondaj de opinie în această ţară, în contextul alegerilor generale din 07.10.2018, şi fiind elaborată o analiză cuprinzătoare intitulată " Bosnia şi Herţegovina - alegerile generale din 2018: preferatele sunt mai degrabă persoane decât partidele politice". Sondajul a fost realizat, în perioada 8-18 aprilie 2018, pe teritoriul BIH (FBiH şi RS), folosind metoda interviului în profunzime. Abaterea standard a fost +/- 3%.