30 septembrie 2019

ALEGERILE anticipate din KOSOVO - Controverse, statistici şi incertitudini

Stelian Teodorescu

La 19.07.2019, premierul kosovar, Ramush Haradinaj, a demisionat din funcţia deţinută, ca urmare a chemării sale la Haga pentru a fi anchetat în legătură cu evenimentele la care a participat în timpul războiului din Kosovo. Ulterior, Adunarea Kosovo (parlamentul kosovar) a convenit să organizeze o şedinţă extraordinară, în data de 22.08.2019, urmând să planifice alegeri parlamentare anticipate şi să se autodizolve, situaţie care s-a şi materializat prin votul parlamentarilor kosovari.

Sursă foto: Mediafax

Scurt recurs privind relaţiile lui Ramush Haradinaj cu Tribunalul de la Haga. Criza executivului kosovar

Fostul premier kosovar a fost unul dintre comandanţii Armatei de Eliberare din Kosovo (KLA) acuzaţi de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii săvârşite împotriva sârbilor, rromilor şi albanezilor, în timpul evenimentelor ce au avut loc în perioada martie-septembrie 1998. Într-o primă fază, R.Haradinaj a fost achitat (aprilie 2008) de toate acuzaţiile ce i-au fost aduse, dar s-a făcut apel şi, în 2010, Camera de Apel a dispus rejudecarea parţială a procesului la Haga, Olanda. Acest proces a durat puţin peste doi ani, iar la 29.11.2012, R.Haradinaj a fost achitat, pentru a doua oară, pentru toate acuzaţiile ce i-au fost aduse.

În condiţiile rechemării sale la Haga, Constituţia Kosovo a impus preşedintelui fie să desemneze un nou candidat pentru formarea unui nou guvern, fie să organizeze alegeri anticipate la un termen de 30-45 de zile după consultarea cu partidele politice sau coaliţiile care deţin majoritatea în Adunarea Kosovo (Parlamentul Kosovo).

Drept urmare, la 02.08.2019, preşedintele kosovar, Hashim Thaçi a solicitat Coaliţiei PANA[i] să propună un nou candidat pentru a forma un guvern de coaliţie, dar acest lucru nu s-a materializat, deoarece alte partide politice s-au opus unei astfel de decizii.
Astfel, la 05.08.2019, Adunarea Kosovo a convenit să organizeze o şedinţă extraordinară în data de 22.08.2019, planificând să organizeze alegeri parlamentare anticipate şi să se autodizolve, situaţie care s-a şi materializat prin votul parlamentarilor kosovari, care au decis cu 89 de voturi pentru (din totalul celor 120) dizolvarea parlamentului şi, implicit, organizarea scrutinului.

Alegerile parlamentare precedente au avut loc la 11.06.2017, având tot un caracter anticipativ ca urmare a adoptării unei moţiuni de cenzură/de neîncredere în guvernul fostului premier kosovar, Isa Mustafa, în data de 10.05.2017.

KFOR asigură securitatea alegerilor, UE se ocupă de corectitudinea lor

UE va trimite în Kosovo o misiune de 61 de observatori, care vor superviza desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate din 06.10.2019, acest lucru confirmând angajamentul, sprijinul şi parteneriatul pe termen lung dezvoltat între UE şi Kosovo.
„Kosovo rămâne o prioritate din punct de vedere politic pentru UE şi desfăşurarea unei echipe de observatori pentru alegerile parlamentare anticipate confirmă angajamentul nostru continuu de a sprijini procesele democratice”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini. Echipa de observatori UE va fi condusă de observatorul şef, Viola von Cramon-Taubadel[ii].

Conştientizând riscurile şi importanţa majoră a rolului avut în gestionarea situaţiei de securitate din perioada organizării şi desfăşurării alegerilor anticipate din Kosovo, din 06.10.2019, KFOR efectuează în mod regulat evaluări de securitate.

Comentând declaraţia preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, conform căreia există posibilitatea unor incidente în Kosovo, purtătorul de cuvânt al KFOR, Pio Sabeta, a evidenţiat că situaţia de securitate este rezultatul mai multor factori care sunt monitorizaţi în mod regulat pentru a putea determina măsurile necesare ce trebuiesc adoptate.

Întrebat dacă structurile KFOR au informaţii despre organizaţia teroristă albaneză B-13, despre care mass-media din Serbia spune că intenţionează să atace sârbii în Mitrovica de Nord şi Zubin Potok, înainte de alegerile din Kosovo, Sabeta a subliniat că, în conformitate cu mandatul său, KFOR „nu are niciun rol în conducerea statului de drept sau a aplicării legii în Kosovo şi nu este implicat în lupta împotriva terorismului, dar cu toate acestea KFOR monitorizează îndeaproape şi continuu situaţia.”

În acest context, Sabeta a subliniat că, totuşi, KFOR este pregătit să garanteze siguranţa tuturor rezidenţilor din Kosovo în ziua alegerilor: „KFOR contribuind la asigurarea atât a unui mediu de securitate sigur, cât şi a libertăţii de mişcare pentru toţi cetăţenii din Kosovo, într-o manieră imparţială, indiferent de etnia lor şi rămânând angajat în ceea ce priveşte securitatea şi stabilitatea Kosovo”.

Câteva statistici, estimări şi semne de întrebare

Conform listei preliminare a Comisiei Electorale Centrale (CEC), din Kosovo, 1.927.466 de cetăţeni s-au înregistrat la alegerile parlamentare anticipate programate pentru 06.10.2019, în pofida faptului că, în 2018, Agenţiei de Statistică din Kosovo a comunicat că populaţia Kosovo este estimată la 1.795.666 milioane de persoane. Această diferenţă substanţială între numărul alegătorilor înregistraţi şi populaţia estimată a generat discuţii aprinse în rândurile opiniei publice din Kosovo.

Cum este şi firesc, apare o întrebare: care va fi situaţia pe scena politică de la Priştina după data de 06.10.2019? Sondajele realizate şi analizele politice elaborate până în prezent induc percepţia că situaţia politică şi orientarea cetăţenilor kosovari sunt în favoarea Mişcării pentru Autodeterminare (LVV)/lider Albin Kurti, care deţine un uşor avantaj faţă de Liga Democratică din Kosovo (LDK)/lider Isa Mustafa, în timp ce Partidul Democrat din Kosovo (PDK) şi Alianţa pentru Viitorul Kosovo (AAK) concurează pentru locul trei. PDK şi AAK au format coaliţia guvernamentală până la dizolvarea parlamentului kosovar. Cea de a cincea formaţiune politică care ar putea intra în Adunarea Kosovo este partidul Iniţiativa Social Democrată pentru Kosovo (NISMA), celelalte partide politice de pe scena politică din Kosovo aflându-se, în prezent, sub pragul de 5%.

În aceste condiţii, LVV şi LDK (ambele în opoziţie până la dizolvarea Adunării Kosovo) se află, în discuţii intense pentru a forma o alianţă înaintea desfăşurării alegerilor din 06.10.2019.

Ca şi la alegerile parlamentare anterioare, sondajele făcute arătă din nou că Albin Kurti se bucură de cel mai mare sprijin al alegătorilor, în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru al Kosovo.

În mediile analitice de specialitate se estimează că rezultatele alegerilor ar putea avea efecte benefice pentru situaţia complicată din Kosovo, prin aducerea unui nou guvern legitim care ar fi gata să facă faţă provocărilor actuale în combaterea criminalităţii organizate şi corupţiei, asigurând dezvoltarea economică şi prevenirea emigrării masive, în special a populaţiei tinere.

Membrii diasporei kosovare intenţionează să participe în număr mare la alegeri, dar grupurile de susţinere spun că procesul este încă unul prea complicat şi cronofag.

Conform datelor Agenţiei de Statistică din Kosovo (KAS), 30% din populaţia kosovară trăieşte acum în străinătate, contribuind şi la PIB-ul Kosovo. Cu toate acestea, se estimează că doar 400.000 de persoane au fost înregistrate ca membri ai diasporei de către Ministerul Diasporei din Kosovo, datele cele mai apropiate de realitate făcând referire la aproximativ 800.000 de kosovari care trăiesc în întreaga lume, multe dintre aceste persoane nereuşind sau nefiind încurajate să îşi exercite drepturile constituţionale.

Prin urmare, rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 06.10.2019, formarea unei noi coaliţii majoritate şi instalarea unui nou guvern la Priştina ar putea genera noi oportunităţi / provocări a căror exploatare de către diverşi actori interni sau regionali ar putea conduce la creşterea nivelului de impredictibilitate în ceea ce priveşte viitorul Kosovo în plan regional şi internaţional.

Această evaluare ar putea fi întărită şi de viitoarea atitudine a comunităţii sârbe, dar şi a altor comunităţi minoritare din Kosovo, care sunt mult mai preocupate de noua decizie a CEC de a interzice formal - şi pentru prima dată - folosirea cărţilor de identitate sârbe în timpul alegerilor. În acest context, doar cetăţenii cu documente emise de autorităţile kosovare vor avea dreptul să voteze la alegerile din 06.10.2019.

Ca urmare a acestei situaţii foarte complexe, sondajele realizate până în prezent prognozează că niciun partid politic din Kosovo nu va avea sprijinul necesar din partea electoratului şi nu va înregistra un număr suficient de voturi pentru a forma singur viitorul guvern în Kosovo, fiind de aşteptat ca formaţiunile politice kosovare să se implice semnificativ în discuţii îndelungate pentru formarea unor coaliţii în acest sens.

Şi incertitudinile din teren

Pentru moment, partidele albaneze din Kosovo sunt în proces de formare a alianţelor, dar, până în prezent, toţi resping posibilitatea cooperării cu PDK-ul preşedintelui H.Thaçi şi al fostului preşedinte al Parlamentului de la Priştina, Kadri Veseli.

De asemenea, un rezultat pozitiv al discuţiilor dintre Mişcarea pentru Autodeterminare (LVV)/lider Albin Kurti şi Liga Democratică din Kosovo (LDK)/lider Isa Mustafa, este destul de incert, deoarece amândoi liderii luptă pentru a-şi asuma rolul de premier.

Comunitatea internaţională priveşte cu interes către posibilele schimbări ce vor fi generate de alegerile din 06.10.2019. Astfel, portalul croat „Lista Jutarnji”, care a analizat scena politică atât de la Belgrad, cât şi de la Priştina, anunţă o posibilă „fierbere politică”. Mai mult, se apreciază că situaţia din Kosovo este destul de tensionată şi că liderul Mişcării pentru Autodeterminare (LVV), „controversatul şi neascultătorul” Albin Kurti, este catalogat ca fiind printre favoriţii pentru asumarea funcţiei de prim-ministru.

În actualul context regional, a devenit foarte clar că alegerile din Kosovo ar trebui să aducă un guvern pregătit pentru o nouă rundă de discuţii cu Serbia, în contextul în care UE şi SUA solicită din ce în ce mai intens şi mai imperativ detensionarea relaţiilor şi reluarea negocierilor dintre Belgrad şi Priştina. În caz contrar, am putea fi martorii complicării situaţiei în Kosovo cu efecte imediate şi directe asupra tuturor statelor din Balcanii de Vest.

Astfel, la alegerile din 06.10.2019, înainte de a-şi da votul, alegătorii kosovari trebuie să-şi pună mai multe întrebări: care dintre partide ar putea cel mai probabil să îmbunătăţească sistemele de sănătate şi educaţie aflate într-o situaţie precară? ce partide sunt mai cel mai puţin corupte? care au în rândurile lor personalităţi care au reuşit ceva şi s-au remarcat prin ceva? care au dovedit consecvenţă şi nu şi-au schimbat poziţiile? care partid are în rândurile sale mai mulţi oameni capabili să gândească şi să gestioneze viitorul Kosovo?

Toate aceste întrebări trebuie puse în contextul existenţei unei economii kosovare, în creştere de la an la an, dar care nu aduce beneficii reale cetăţenilor săi, a unui sistem judiciar şi a unor forţe de poliţie care au pierdut încrederea oamenilor, a unei politici externe inconsecvente şi ineficiente în ultimii ani ce pune sub semnul întrebării procesul de normalizare a relaţiilor cu Serbia, statutul Kosovo şi, nu în ultimul rând, obiectivul declarat al liderilor de la Priştina de integrare în structurile europene şi euroatlantice. Mai mult, nu trebuie omis niciun moment faptul că toate aceste provocări influenţează în mod decisiv viitorul întregii regiuni a Balcanilor de Vest.

 


[i] Coaliţia PANA a fost o coaliţie politică formată între patru partide politice albaneze: Partidul Democrat din Kosovo (PDK)/lider Kadri Veseli, Alianţa pentru Viitorul Kosovo (AAK),/lider Ramush Haradinaj, Noua Alianţă Kosovo (AKR)/lider Behgjet Pacolli, Iniţiativa Social Democrată pentru Kosovo (NISMA)/lider Fatmir Limaj şi şase partide politice ale minorităţilor etnice din Kosovo.

[ii] Viola von Cramon-Taubadel, (n.23.03.1970) este un politician german, membru al Parlamentului European din 2019. Ea a reprezentat anterior Saxonia Inferioară în Bundestag, din 2009 până în 2013.