Alegere dificilă la orizont pentru membrii NATO – Huawei sau parteneriatul cu SUA?
Gheorghe TibilGheorghe Tibil, corespondenţă de la Bruxelles | Reuniunile din ziua a doua a ministerialei NATO de la Bruxelles s-au concentrat pe o serie de subiecte de mare actualitate pentru adaptarea Alianţei la actualul mediu internaţional de securitate, tot mai impredictibil şi provocator. Astfel, aliaţii au abordat modalităţile de contracarare a ameninţărilor hibride şi a celor din spaţiul cibernetic, cu accent pe rezilienţa infrastructurii de telecomunicaţii, în contextul mai larg al identificării influenţelor tehnologiilor emergente şi disruptive asupra posturii de descurajare şi apărare a NATO. Date fiind investiţiile masive în aceste tehnologii din partea principalilor competitori – în special Rusia şi China – Alianţa este obligată să acţioneze pentru menţinerea supremaţiei tehnologice ca fundament important al protejării propriilor interese de securitate.
În condiţiile în care infrastructura civilă, în general, şi cea de telecomunicaţii, în special, vor fi semnificativ afectate de noile tehnologii, cu apariţia riscului ca vulnerabilităţile potenţiale să fie exploatate de adversari, miniştrii au discutat ce trebuie făcut pentru creşterea rezilienţei sistemelor aliate din domeniu. Nu este un secret pentru nimeni faptul că autorităţile americane şi structurile aliate sunt serios preocupate de riscurile majore provocate de dependenţa faţă de echipamentele şi lanţurile de aprovizionare chineze, mai ales în ceea ce priveşte reţelele 5G.
Deşi infrastructura civilă este în responsabilitatea autorităţilor naţionale, Stoltenberg a informat că în baza articolul 3 al Tratatului de la Washington (care prevede susţinerea capacităţii individuale şi colective de rezistenţă în faţa unui atac armat), miniştrii apărării au agreat actualizarea cerinţelor de bază pentru telecomunicaţiile civile. Secretarul general a insistat asupra obligaţiei ca toţi aliaţii să aibă sisteme de comunicaţii fiabile în timp de pace, criză şi conflict, inclusiv pentru reţelele 5G. Acest lucru implică realizarea unei „evaluări detaliate a riscurilor asociate cu ameninţările cibernetice, precum şi a consecinţelor controlului şi deţinerii de către entităţi străine a infrastructurilor aliate de comunicaţii.” La modul concret, s-a agreat ca statele membre să pună la dispoziţie opţiuni de restaurare a sistemelor de comunicaţii în cazul unor perturbări sau întreruperi a funcţionării acerstora şi să acorde prioritate accesului la reţea pentru autorităţile naţionale în potenţiale situaţii de criză.
Abordarea Secgen a fost întărită de secretarul american al apărării, Mark Esper, în conferinţa de presă susţinută la sediul Alianţei, în după-amiaza zilei de 25 octombrie. Potrivit oficialului american, autorităţile de la Washington sunt foarte preocupate de riscurile majore generate de integrarea puternică a firmelor de telecomunicaţii chineze în infrastructurile europene. În opinia oficialului american, firmele respective sunt controlate direct de către autorităţile comuniste de la Beijing şi au obligaţia legală de a asigura suport tehnic şi asistenţă pentru guvernul chinez. Ca urmare, „aliaţii trebuie să ia serios în considerare riscul major pe termen lung pe care îl implică deciziile de azi privind realizarea reţelelor 5G, în condiţiile în care sistemele de comunicaţii aliate sunt esenţiale pentru interoperabilitatea forţelor, schimbul de informaţii la nivel inter-aliat şi mobilitatea militară în cadrul NATO”.
Prezenţa la ministeriala NATO de la Bruxelles i-a oferit oportunitatea secretarului american al apărării să reitereze solicitarea Washingtonului pentru asigurarea unui acces nerestricţionat entităţilor americane şi din alte state aliate nemembre ale Uniunii la oportunităţile deschise de noile iniţiative europene din domeniul apărării, cum sunt PESCO şi Fondul european de apărare / EDF.
Totodată, pe subiectul ultimelor evoluţii din nord-estul Siriei, Espen a confirmat decizia autorităţilor americane de a redisloca unele forţe militare în regiune, inclusiv mecanizate, cu obiectivul principal de a securiza câmpurile petroliere din zonă şi de a preveni reocuparea acestora de către Daesh. S-a declarat interesat de propunerea formulată de ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, privind stabilirea unei zone sigure în nordul Siriei, sub protecţia unei forţe internaţionale, dar a declinat orice intenţie a SUA de a contribui cu forţe terestre la o astfel de misiune.
Partajarea echitabilă a responsabilităţilor (burden sharing) rămâne un element central pe agenda politică a liderilor NATO, urmând să fie discutat şi la summit-ul de la Londra. Aliaţii europeni şi Canada şi-au asumat angajamente pe cele trei paliere specifice (3C – cash, capabilities, contributions), în sensul creşterii bugetelor apărării, în direcţia atingerii a standardului de 2% din PIB, a capabilităţilor puse la dispoziţia NATO şi a contribuţiilor concrete cu trupe la operaţiile şi misiunile NATO. Secretarul general Stoltenberg a informat despre progresul realizat în domeniu în ultimii cinci ani de creştere reală a bugetelor de apărare, fapt care va conduce la o suplimentare a alocaţiilor pentru apărare pentru statele europene aliate şi Canada de 100 de miliarde de dolari, până la sfârşitul anului viitor. Un raport detaliat elaborat pe baza informaţiilor transmise de capitale va fi prezentat luna viitoare la Londra, în speranţa domolirii atitudinii dure a preşedintelui Trump pe acest subiect.
Într-o zonă de business as usual, aliaţii au discutat despre stadiul implementării posturii NATO de descurajare şi apărare şi perspectivele misiunii de sprijin a NATO în Afganistan. Iniţiativa NATO Readiness Forces (4x30), cu obiectivul asigurării a 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadroane de aviaţie şi 30 de vase de război, gata să fie dislocate în mai puţin de 30 de zile, este în faza finală de implementare, astfel încât până la sfârşitul acestui an să fie asigurate toate forţele şi capacităţile militare necesare.
Pe subiectul implicării NATO în Afganistan, atât secretarul general NATO, cât şi secretarul american Esper au confirmat menţinerea angajamentului aliaţilor în sprijinirea forţelor afgane de securitate, pe cele două dimensiuni importante – misiunea Resolute Support / RSM, cu un efectiv de aprox. 16.000 militari şi suportul financiar internaţional pentru consolidarea forţelor afgane la nivelul unei finanţări de un miliard USD pe an, aşa cum s-a decis la la Summit-ul din iulie 2018 de la Bruxelles. Orice reconfigurare viitoare a misiunii RSM se va realiza în funcţie de evoluţiile concrete din teatru şi prin aplicarea strategiei “Together in, together out”.
Subiectele discutate în cele două zile ale ministerialei se vor regăsi pe agenda Summit-ului de la Londra de la începutul lunii decembrie a.c., unde sunt aşteptate decizii importante pentru adaptarea Alianţei la provocările majore din mediul internaţional de securitate şi pentru consolidarea posturii sale de descurajare şi apărare.