Albania cumpără radarul GM400a de la Thales

Conform companiei producătoare, GM400a este un radar de supraveghere aeriană 3D cu o putere de procesare a datelor de cinci ori mai mare decât Ground Master 400 şi o rază de acţiune de până la 515 km, cu 10% mai mult decât modelul 400.

 Janes mai scrie şi că radarul are o rată de actualizare de 6 secunde şi o acoperire a altitudinii de până la 40°. Modelul Alpha are un procesor modernizat şi algoritmi de detecţie „avansaţi”. Acesta foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială (IA) pentru a detecta şi urmări ţinte la înălţime mare, medie şi joasă, inclusiv aeronave, rachete şi vehicule aeriene fără pilot (UAV). GM400α este disponibil atât în ​​configuraţii mobile, cât şi fixe.

Albania este în proces de modernizare a forţelor sale aeriene cu investiţii considerabile în ultimii ani. În luna mai, Albania şi Franţa au semnat un acord pentru achiziţionarea unui sistem mobil avansat de supraveghere aeriană, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării (MA) din Albania.

Timpul de livrare a acestor radare este un record pentru compania producătoare şi demonstrează şi atenţia pe care o acordă companiile de apărare şi guvernele timpului de livrare a echipamentelor, într-un context de securitate tot mai dificil. La nivel european, se observă un trend de întărire a apărării aeriene, pe fondul lecţiilor învăţate din războiul din Ucraina. În Europa, Thales mai are contracte semnate cu Germania, Finlanda, Lituania şi Ucraina, dar are şi clienţi în Asia.

Pe lângă radarele GM 400, Thales mai are şi radarele cu o rază mai mică de acţiune, GM200, pe care, de exemplu, le are în dotare şi Republica Moldova. Bulgaria este un alt client al Thales pentru radarele GM, iar Croaţia este în curs de achiziţie.

Unde se află România la capitolul „radare”?

România este, în acest moment, în proces de achiziţie a patru radare AN/MPQ-64 F1 de la SUA.  Potrivit unui comunicat de presă al MApN, din noiembrie 2024, „programul de achiziţie include un număr de până la patru radare AN/MPQ-64 F1, inclusiv suportul logistic, servicii de instruire, echipamentele de comunicaţii, asistenţă tehnică şi servicii de transport, pentru dotarea batalioanelor de apărare aeriană cu baza la sol ale Forţelor Terestre Române. Radarele vor contribui la îmbunătăţirea supravegherii spaţiului aerian, în special împotriva celor mai recente ameninţări reprezentate de vehiculele aeriene fără pilot, cu viteze mici de deplasare şi amprente radar reduse”.

Sursă: X

AN/MPQ-64 F1 Sentinel este cea mai recentă configuraţie din familia radarelor Sentinel şi este un radar tridimensional - poate măsura distanţa, direcţia şi elevaţia obiectelor aeriene cu şi fără pilot, date pe care le raportează automat către sistemele de comandă şi control ale apărării aeriene cu baza la sol (Ground Base Air Defense/GBAD) cu rază scurtă de acţiune.

Acest sistem radar acceptă mai multe interfeţe de comandă şi control, oferind date consistente de supraveghere aeriană şi control al focului pentru sistemele GBAD. Poate detecta, identifica şi urmări vehicule aeriene fără pilot (UAV), rachete de croazieră şi aeronave cu aripi fixe şi rotative.

Valoarea notificată Congresului SUA de către Departamentul de Stat aferentă unui program specific procesului Foreign Military Sales Congres este determinată de Guvernul SUA în baza procedurilor interne şi poate depăşi valoarea efectivă a achiziţiei, stabilită prin acordul de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA). 

În cazul programului de achiziţie a radarelor AN/MPQ-64 F1 Sentinel de către România a fost notificat Congresul SUA cu o valoare de aproximativ 90 milioane de dolari.

În 2016, România a mai cumpărat de la LM două radare TPS 77.

De asemenea, România are pe teritoriul său şi un radar italienesc Lanza-LTR 25. Anul trecut, centrul de comandă şi control aerian depliabil al NATO a transferat radarul LANZA LTR 25 şi echipa de sprijin de la Poggio Renatico la Cataloi, România (în apropiere de Tulcea). Acest radar are o rază de acţiune destul de mare, foloseşte algoritmi de ultimă generaţie pentru a procesa semnalul şi o tehnologie multi-rază pentru urmărirea mai multor ţinte deodată.

Totodată, după începutul războiului din Ucraina, România a primit şi radarele TPS 80 şi 43, care au însă o putere mai mică de acoperire şi care pot servi, de exemplu, unor obiective tactice, de protejare a spaţiului aerian pentru sprijinul unei forţe militare.