Administraţia Trump pune presiune pe Zelenski să nu mai atace rafinăriile ruseşti şi să-i cedeze lui Putin teritoriile cerute, pentru a se ajunge la pace. Cât de corectă este o astfel de abordare?

Aflat la golf în Irlanda, Donald Trump i-a cerut lui Zelenski să nu mai atace rafinăriile ruseşti.

„Zelenski ar trebui să facă un singur lucru: să înceteze să distrugă combustibilul diesel în Rusia. El provoacă o criză de motorină. Acest lucru nu se întâmplă din cauza Orientului Mijlociu, ci din cauza a ceea ce se petrece între Rusia şi Ucraina”, a declarat liderul de la Casa Albă. Nimic despre atacurile ruseşti asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, dar şi a caselor şi apartamentelor.

În acelaşi timp, ginerele lui Trump, Jared Kushner, care este şi trimisul special pentru negocierile cu Kievul şi Moscova, a dat vina pentru prelungirea războiului pe Ucraina, care nu vrea să cedeze teritoriile cerute de Putin.

„Refuzul Ucrainei de a ceda teritorii Rusiei blochează acordul de pace,” a declarat Kushner. Nimic despre faptul că Zelenski este de acord cu încetarea războiului pe actualul aliniament, în timp ce Putin cere teritorii pe care armata rusă nu reuşeşte să le cucerească de mai bine de patru ani.

Scenariul sfârşitului războiului din Ucraina a fost discutat de SUA şi Rusia în Alaska

La Summitul Rusia-Statele Unite din 15 august 2025 (cunoscut şi sub numele de summitul Trump-Putin din Alaska), din baza Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, a pus bazele unei înţelegeri dintre cei doi, în care Ucraina trebuie să cedeze teritorii pentru a se ajunge la pace, conform presei americane.

Chiar dacă Summitul s-a încheiat fără anunţarea vreunui acord, deşi Trump a sugerat ulterior că, în opinia sa, revenea acum Ucrainei responsabilitatea de a ceda teritorii pentru a pune capăt războiului, de atunci Vladimir Putin şi ceilalţi membri ai Kremlinului vorbesc de „Spiritul de la Anchorage” când fac referire la condiţiile pentru terminarea războiului.

Administraţia Trump a ieşit din coaliţia formată de fostul preşedinte Joe Biden, de sprijinire a Kievului, a început să vândă muniţii Kievului pentru sistemele donate de SUA, dar în ultimul timp şi accesul la interceptoarele pentru PATRIOT este tot mai greu.

Pentru terminarea războiului, Putin cere tot Donbasul, din care fac parte provinciile Doneţk şi Luhansk, din care au mai rămas necuceriţi aproximativ 5.000 de kilometri pătraţi, mai puţin decât suprafaţa judeţului Vaslui.

Armata rusă nu poate cuceri această zonă, unde sunt trei oraşe mari, fortificate, şi unde trăiau înainte de război aproximativ 200.000 de oameni.

În acest moment, nu există o soluţie de compromis

Vladimir Putin nu dă semne că ar fi dispus să renunţe la ofensivă, chiar dacă armata rusă are un ritm de înaintare mai mic decât În Primul Război Mondial. De partea cealaltă, Volodimir Zelenski nu vrea să cedeze teritorii fără luptă.

Trump acţionează pragmatic, nu moral

În aceste condiţii, când nu există o soluţie de compromis, Donald Trump, cel mai probabil, a acţionat folosind pragmatismul. Ştia că este greu să-l convingă pe Putin să renunţe la ofensivă şi probabil voia ca liderul de la Kremlin să-i rămână dator pentru un acord economic avantajos după conflict.

De partea cealaltă, ştia că Ucraina depinde de banii şi armele din Occident şi poate acţiona în forţă pentru a ajunge la un compromis din partea lui Zelenski. Până acum nu a funcţionat această tactică de negociere, dar după declaraţiile din weekend, pare că nici nu vrea să o schimbe.