Acord important între principalele instituţii europene pentru viitorul securităţii şi apărării comune

În cursul zilei de 20 februarie, la Bruxelles, Comisia Europeană a comunicat faptul că instituţiile europene au ajuns la un acord politic parţial cu privire la regulamentul Fondului european de apărare (EDF), supus aprobării oficiale a Parlamentului European şi a Consiliului UE, aplicabil pentru perioada viitorului Cadru financiar multianual (2021 - 2027). Acordul reprezintă un important pas înainte în adoptarea EDF, probabil cea mai importantă componentă a Pachetului de apărare de pe agenda structurilor comunitare, prin care este propusă o finanţare la nivelul a 13 miliarde euro pentru proiecte colaborative din domeniul cercetării şi dezvoltării de capabilităţi de apărare. Obiectivul final îl constituie promovarea unei baze industriale de apărare inovatoare şi competitive la nivelul Uniunii, în vederea realizării autonomiei strategice a UE.

Acordul politic preliminar realizat prin negocieri tripartite între Parlament, Comisie şi Consiliul UE aflat sub coordonarea Preşedinţiei Române reprezintă un important balon de oxigen pentru toate părţile implicate în proces, dat fiind faptul că se urmăreşte adoptarea regulamentului înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European. Dincolo de consfinţirea unui progres major realizat în noua direcţie a consolidării Uniunii apărării de către actuala administraţie europeană, o uniune percepută în mod tradiţional prin prisma valenţelor sale politice şi economice, nimeni nu doreşte să-şi asume riscul nefinalizării negocierilor în cadrul actualului legislativ şi transferării deciziei de adoptare a regulamentului către viitorul Parlament, a cărei configuraţie politică se anunţă mult mai complicată şi, cel mai probabil, cu accente eurosceptice.

Mai mult, este de aşteptat ca dovedirea viabilităţii Pachetului de apărare gândit de Comisia Juncker în sprijinul viziunii sale privind consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene să ocupe un loc central al bilanţului său de final de mandat şi să devină argumentul strategic pentru viitorul profil al unei Uniuni Europene profund integrate.

Conform comunicatului comisiei publicat astăzi, sub rezerva adoptării oficiale finale de către Parlamentul European şi Consiliu, s-a ajuns la un acord cu privire la următoarele elemente-cheie de definire a EDF, pe care le-am anunţat şi noi în cadrul articolelor noastre anterioare publicate pe această temă:

• Fondul va oferi sprijin pe tot parcursul ciclului de dezvoltare industrială, de la cercetare până la dezvoltarea de prototipuri şi, în cele din urmă, la certificare.

• Fondul va finanţa proiecte de cercetare în colaborare, în principal prin acordarea de granturi.

• După fazele de cercetare şi proiectare, pentru a căror activităţi este posibilă o finanţare de până la 100 % din costurile eligibile, fondul va dispune de bugetul UE pentru a completa investiţiile statelor membre prin cofinanţarea costurilor pentru dezvoltarea de prototipuri, în procent de până la 20 % şi a activităţilor de testare, calificare şi certificare aferente, până la nivelul de 80 % din totalul costurilor aferente. Nu trebuie neglijat faptul că în acord cu actualul proiect de regulament vor fi avute în vedere pentru finanţare integrală din fonduri comunitare chiar şi activităţile de emitere în comun de către statele membre a cerinţelor operaţionale pentru viitoarele capabilităţi militare ce vor intra în înzestrarea propriilor armate.

• Fondul va oferi stimulente pentru proiectele cu participare transfrontalieră ale numeroaselor IMM-uri şi întreprinderi cu capitalizare medie din lanţul de aprovizionare pentru apărare, prin furnizarea unor rate de finanţare mai mari. De altfel, IMM-urile se află în centrul viziunii UE pentru bugetarea viitoarelor proiecte, acestea beneficiind de numeroase bonusuri care pot creşte ratele de finanţare din fonduri comune peste nivelurile menţionate anterior.

• Proiectele din cadrul cooperării structurate permanente europene (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, o cofinanţare suplimentară de 10 %. Însă legătura dintre PESCO şi EDF nu este obligatorie, proiectele PESCO urmând să parcurgă aceleaşi proceduri de calificare precum orice altă propunere de proiect.

• Proiectele vor fi definite în conformitate cu priorităţile de apărare convenite de către statele membre în cadrul Politicii externe şi de securitate comună, în special în contextul Planului de dezvoltare a capacităţilor (CDP), însă priorităţile regionale şi internaţionale, cum ar fi în contextul NATO, pot fi, de asemenea, luate în considerare. Această ultimă menţiune are o însemnătate aparte în contextul Declaraţiei comune a preşedintelui Consiliului Europei, preşedintelui Comisiei Europene şi secretarului general NATO din iulie 2016 cu privire la parteneriatul strategic NATO-UE.

• Numai proiectele în colaborare care implică cel puţin trei entităţi eligibile din partea a cel puţin trei state membre sau ţări asociate sunt, în mod normal, eligibile.

• Cel puţin 4 % şi cel mult 8 % din buget va fi alocat pentru inovări radicale şi cu risc ridicat, care vor stimula pe termen lung preeminenţa tehnologică a Europei şi autonomia sa în domeniul apărării.

• În principiu, numai entităţile stabilite în UE sau în ţările asociate şi care nu sunt controlate de ţări terţe sau de entităţi juridice ale unor ţări terţe sunt eligibile pentru a beneficia de finanţare. Filialele cu sediul în UE ale întreprinderilor din ţări terţe pot, în mod excepţional, să fie eligibile pentru finanţare, sub rezerva unor condiţii definite pentru a garanta că interesele de securitate şi de apărare ale UE şi ale statelor membre nu sunt puse în pericol.

În acord cu logica instituţională unională, acordul politic preliminar este, în prezent, supus aprobării oficiale a Parlamentului European şi a Consiliului. Pe de altă parte, alocaţiile bugetare şi unele dispoziţii orizontale ale viitorului EDF vor fi supuse acordului global privind următorul buget al UE, şi urmează să fie adoptate odată cu acordul final pe bugetul pentru viitorul Cadru financiar multianual.

Apropierea de finalul negocierilor privind viitorul EDF a fost posibilă şi ca urmare a rezultatelor obţinute în cadrul etapelor pregătitoare iniţiate încă din 2016, în mod specific în domeniul cercetării europene pentru apărare. Totodată, inerenţa adoptării regulamentului EDF pentru perioada 2021-2027 creează o presiune suplimentară pentru lansarea Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării - EDIDP, aşteptat încă de la 1 ianuarie 2019. De altfel, Comisia Europeană anunţa în comunicatul său de presă din 12 februarie că „deschide calea pentru primele proiecte industriale comune finanţate din bugetul UE” şi făcea trimitere la „iniţierea oficială a colaborării cu statele membre pentru a finanţa proiectele europene din domeniul apărării”.

EDIDP reprezintă instrumentul concret de lucru din cadrul Ferestrei Capabilităţi a actualului EDF (2016-2020), cu un buget preconizat de 500 de milioane de euro pentru perioada 2019-2020. Această sumă, alături de cei 90 de milioane de euro ai Ferestrei Cercetare, aflaţi deja în diverse faze de angajare începând cu 2017 în cadrul Acţiunii pregătitoare, completează imaginea efortului financiar al UE pentru validarea mecanismelor de lucru ale Fondului European de Apărare care vor fi utilizate în cadrul exerciţiului financiar european 2021-2027.

Progresul realizat în adoptarea EDF la nivelul Uniunii demonstrează necesitatea de accelerare a demersurilor naţionale, la nivelul instituţiilor publice şi private implicate în proces, pentru încurajarea şi facilitarea cuplării actorilor industriali şi din domeniul cercetării de profil româneşti la consorţiile care se conturează pe cele două dimensiuni ale Fondului - cercetare şi dezvoltare – sau pentru crearea de consorţii noi, inclusiv în plan regional.