28 iunie 2020

80 de ani de la cedarea Basarabiei. Lecţia pe care românii n-au învăţat-o niciodată

Florin Jipa

Cu 80 de ani în urmă, pe 28 iunie 1940, administraţia românească a cedat, fără împotrivire, URSS-ului, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Era începutul sfârşitului pentru România Mare.

Sursă foto: Wikipedia

Peste o lună, pe 30 august 1940, România a pierdut şi jumătate din teritoriul Transilvaniei în favoarea Ungariei horthyste, dar şi sudul Dobrogei, pe 7 septembrie, pentru Bulgaria.

Nu s-a tras nici măcar un glonţ, dar chiar dacă s-ar fi tras, armata nu era pregătită să facă faţă armatelor sovietice sau germane, iar politicienii presiunilor venite de la Moscova şi Berlin.

Germania nazistă şi Rusia sovietică deja îşi împărţiseră Europa, prin pactul expansionist Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939, fapt ce a condus şi la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, când Polonia a fost atacată de Germania la 1 septembrie 1939. La 17 septembrie 1939, URSS a invadat, la rândul ei, Polonia.

Sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, din principalele teritorii acaparate, iar nordul şi sudul Basarabiei, împreună cu Bugeacul, au fost alipite la RSS Ucraineană.

În februarie 1990, în Moldova au avut primele alegeri libere şi chiar dacă, oficial, controlul sovietic asupra acestei regiuni a încetat în august 1991, Rusia are încă o influenţă foarte mare asupra acestei foste regiuni româneşti, iar Bucovina de Nord şi Bugeacul au rămas în componenţa Ucrainei.

Al Doilea Război Mondial a prins România total nepregătită: o armată slab antrenată şi dotată, scandaluri de corupţie, politicieni în dispute păguboase pentru români.

Din păcate, slaba dotare este o constantă a stării Armatei României de-a lungul istoriei, iar politicienii sunt incapabili să înveţe cea mai importantă lecţie a istoriei: în vremuri de pace şi prosperitate, te pregăteşti pentru timpurile mai grele ce vor veni.