23 februarie 2021

2021 va fi anul Forţelor Navale, după întârzieri repetate. Se vor semna contractele pentru achiziţia corvetelor şi rachetelor antinavă

Florin Jipa

La începutul anului 2018, ministrul Apărării de atunci, Mihai Fifor, declara că acela va fi anul Forţelor Navale, făcând referire la cele două programe esenţiale de înzestrare: achiziţia a patru corvete, împreună cu modernizarea fregatelor Tip 22 şi achiziţia sistemelor de rachete antinavă.

Sursă foto: Fortele Navale Romane

Ieri, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că programele Corvetă multifuncţională şi Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă SIML sunt în proces de finalizare şi semnare contracte.

Programul de achiziţie a corvetelor este desemnat esenţial din 2007

Sunt două Hotărâri ale CSAT, nr S-147/2007 şi 174/2016, prin care programul “Corvetă Multifuncţională” este unul esenţial de înzestrare, destinat să asigure interesele de securitate ale statului român, dar procedurile de achiziţia au tot bătut pasul pe loc.

În 2016, MApN considera că doar la Damen Galaţi se pot construi corvete

Din această cauză, în 2016, Guvernul a dorit să achiziţioneze cele patru corvete prin atribuire directă, conform HG 906/2016, prin care contractul era atribuit şantierului din Galaţi al companiei Damen Shipyards Group, fiind ales modelul SIGMA – proiect 10514, dar Parlamentul nu a aprobat demersul Guvernului.

În 2018 au început procedurile de achiziţie

După câţiva ani de bâlbâieli, pe 15 februarie 2018, a fost aprobată HG 48/2018 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare “Corvetă multifuncţională”.

Pe 26 februarie 2018, s-a publicat anunţul de participare A3/1526 pe site-ul Romtehnica împreună cu documentaţia de atribuire a contractului, iar pe 5 noiembrie a fost aprobat raportul intermediar încheiat în urma finalizării fazei de evaluare a ofertei tehnice, iar peste o lună, pe 6 noiembrie, au fost deschise plicurile cu ofertele financiare. Tot atunci s-a realizat Raportul procedurii specifice prin care s-a stabilit oferta câştigătoare cea depusă de Asocierea dintre Naval Group (Franţa) şi Şantierul Naval Constanţa, având preţul cel mai mic.

Lupta s-a mutat în instanţă

De atunci, sunt mai multe procese în instanţă la iniţiativa unei companii care nu a câştigat. Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat pe 13 iulie, în dosarul nr. 21131/3/2019, prin care a respins acţiunea Damen, dar MApN a dat imediat precizări că nu va semna contractul deoarece pe rolul instanţelor de judecată sunt înregistrate în total trei dosare în care compania Damen Schelde Naval Shipbuilding (SNS) BV a formulat cereri în contradictoriu cu Guvernul României sau Ministerul Apărării Naţionale.

Ce caracteristici au corvetele Gowind

Corvetele pe care le va deţine România vor fi unele din clasa Gowind, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul companiei Naval Group. Aceste nave (sau unele bazate pe design-ul lor) sunt folosite sau comandate de alte trei ţări: Egiptul (operează deja trei unităţi), Emiratele Arabe Unite (a comandat două) şi Malaezia (construieşte şase unităţi bazate pe acest model).

Corvetele Gowind pot lupta împotriva altor nave de suprafaţă, împotriva submarinelor şi a aeronavelor. Acestea sunt disponibile în două versiuni: Gowind 1000 (1.000 de tone) şi Gowind 2500 (2.500 de tone). România va opera, cel mai probabil, a doua variantă.

Gowind 2500 este o corvetă rapidă, gândită pentru misiuni de supraveghere, patrulare şi escortă. Mai mult, nava poate fi folosită împotriva traficului ilegal de bunuri şi în misiuni anti-piraterie. Corveta poate găzdui un elicopter şi mai multe drone.

În versiunea standard, corveta Gowind 2500 este înarmată cu: un tun principal de 76 mm, două tunuri de 20 de mm, 16 lansatoare rachete sol-aer, 8 lansatoare rachete antinavă şi două lansatoare triple de torpile. La acestea se adaugă capabilităţi pentru război electronic şi contramăsuri. 

Nava are o lungime de 102 metri şi poate atinge o viteză maximă de 46 Km/h.

Programul în valoare de 1,6 miliarde de euro (1,85 miliarde de dolari) acoperă achiziţionarea a patru corvete, precum şi modernizarea sistemelor de luptă ale fregatelor Regina Maria şi Regele Ferdinand.

Achiziţia sistemelor de rachete antinavă a avut acelaşi traseu

Referitor la achiziţia sistemelor de rachete antinavă, România a renunţat, în august 2020, la licitaţia pentru bateriile de coastă, anunţând că le va achiziţiona prin procedură guvern la guvern. Renunţarea la procedura de achiziţie prin licitaţie a atras critici din partea oficialilor de la MBDA, care se calificase în etapa a doua a procedurii de achiziţie.

Firma câştigătoare a licitaţiei a criticat MApN

Didier Philippe, vicepreşedintele firmei MBDA, într-un interviu pentru Monitorul Apărării şi Securităţii, ne-a explicat care sunt implicaţiile deciziei: costurile de achiziţie vor fi mai mari cu 45 la sută (oferta făcută de MBDA a fost de 137 milioane de euro, iar aprobarea cerută de Guvern Parlamentului pentru acordarea contractului guvernului SUA este pentru 200 de milioane), majoritatea banilor vor fi daţi la începutul contractului şi nu sunt asigurate condiţii de off set pentru ca industria naţională de apărare să beneficieze de o parte din aceşti bani.

MApN a ales rachetele NSM - Naval Strike Missiles

MApN a explicat decizia de a renunţa la rachetele EXOCET pentru NSM şi a mers înainte şi a trimis la Parlament, în ianuarie2020, proiectul de lege. Conform MApN, în oferta depusă la autoritatea contractantă, MBDA a oferit cantităţi mai mari din produsele care făceau obiectul procedurii de achiziţie şi, în acelaşi timp, a impus condiţii suplimentare pentru încheierea contractului, ofertând la pachet şi alte echipamente şi produse care nu făceau parte din programul de achiziţii în discuţie, deci în afara cadrului legal care reglementa procedura de achiziţie a programului (HG 630/2018).

Textul proiectului de lege prevede ca, pentru realizarea acestei capabilităţi, Guvernul României să atribuie Guvernului Statelor Unite ale Americii contracte de tip Letter of Offer and Acceptance (LOA), specifice Programului Foreign Military Sales – FMS.

Sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă care va fi achiziţionat include, fără a se limita la acestea, patru instalaţii mobile de lansare, platforme de comandă-control-comunicaţii, platforme de transport şi încărcare-descărcare, senzori, suport logistic iniţial, mentenanţă şi echipamente de testare, echipamente criptografice şi cu regim special, asistenţă de specialitate, instruirea personalului la toate nivelurile necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum şi baze de date specifice SIML.

Costurile programului de înzestrare "Sistem de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă", în configuraţia cuprinsă în proiectul de lege care va fi înaintat Parlamentului, sunt estimate la 286 milioane USD, fără TVA, urmând ca valoarea exactă să fie stabilită în urma derulării procedurii de achiziţie.

Există şi opţiuni de realizare, prin cooperare tehnologică şi industrială a unei capacităţi de producţie şi realizare a mentenanţei constituită la nivelul unui operator economic român, care va fi o capacitate strategică, aşa cum este definită de Legea nr. 232/2016 (art. 5, lit. b), mai arată MApN.

Obiectivul de înzestrare este planificat a fi realizat până în anul 2024 şi cuprinde şi 33 de rachete, conform MApN.