26 februarie 2020

2020 - an decisiv pentru viitorul european al Balcanilor de Vest

Stelian Teodorescu

Retrospectivă 2019În ultima perioadă, la nivel internaţional, atenţia a fost focalizată pe integrarea entităţilor din regiunea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană (UE) şi mai puţin pe politica externă americană în regiune. În acest context, în 2019, SUA şi-a intensificat cooperarea cu entităţile din zonă.În plan intern, dinamica evoluţiilor politice din regiune a fost marcată de multe nerealizări. Pe lângă crizele cauzate de protestele de la nivel intern, evenimentele şi problemele care îngreunează procesul de constituire a unor noi parlamente şi guverne în urma desfăşurării unor noi procese electorale, cum au fost recent cele din Bosnia şi Herţegovina (BIH) şi Kosovo, dar şi anumite acţiuni de boicot electoral care şi-ar putea face simţite efectele şi în anul 2020, evoluţiile în ceea ce priveşte viitorul Balcanilor de Vest au devenit din ce în ce mai impredictibile.Astfel, contrar optimismului şi aşteptărilor existente la nivel regional, Macedoniei de Nord şi Albaniei nu li s-a permis deschiderea negocierilor de aderare la UE. Cu toate că Macedonia de Nord, în curând, se va alătura şi NATO. Controversata decizie a UE de a nu deschide negocierile de aderare cu liderii de la Skopje, dar şi cu cei din Albania, un alt stat membru NATO, a dat naştere unor discuţii şi dezbateri aprinse despre viitorul procesului de extindere al UE. În acelaşi context general din Balcanii de Vest, este de remarcat că nici BIH nu i s-a acordat statutul de candidat, iar Kosovo nu a obţinut mult aşteptata liberalizare a regimului vizelor. În plus, procesele de reformă au continuat să se încetinească sau chiar să se oprească în anumite părţi ale Balcanilor de Vest, dar mai ales procesul de soluţionare şi normalizare a situaţiei şi relaţiilor Serbia-Kosovo, proces care s-a blocat la nivelul anului 2018.

Sursă foto: ProfiMedia

2020 - la fel de impredictibil?

Drept urmare, în ceea ce priveşte anul 2020, un an electoral care se va dovedi foarte important pentru viitorul Serbiei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului, este posibil ca tensiunile în plan politic să se intensifice în ​​perioada următoare. La acest moment, este dificil să se estimeze dacă în cele trei state amintite va exista o criză politică sau dacă vor fi negocieri lungi pentru formarea unor noi majorităţi parlamentare şi guverne aşa cum s-a întâmplat şi în BIH şi Kosovo.

Într-un astfel de context, alegerile parlamentare ce urmează să aibă loc în Serbia, Macedonia de Nord şi Muntenegru ar putea constitui primul test important în această privinţă, dar judecând după aşa-numitul dialog actual între formaţiunile politice aflate la putere şi cele din opoziţie, nu există prea multe speranţe că diferenţele şi disensiunile actuale ce se manifestă în plan politic ar putea fi depăşite în mod semnificativ şi într-o perioadă de timp scurtă.

Drept urmare, în 2020 vor continua să se intensifice iniţiativele ce au ca obiectiv dialogul Serbia-Kosovo, proces ce va deveni unul primordial în regiune mai ales că acum s-au format un nou parlament cu o nouă majoritate, dar şi un nou guvern la Priştina. Nu trebuie omis faptul că în Kosovo s-a produs o schimbare serioasă atât în ceea ce priveşte majoritatea parlamentară, cât şi componenţa noului guvern, fiind foarte evident că toate acestea se prezintă ca fiind complet diferite de cele anterioare. În prezent, poziţia lor pare a fi una destul de fermă şi ne putem aştepta la constituirea la Priştina a unor echipe de negociatori mult mai puternice şi mai ferme decât cele din perioada anterioară.

Având în vedere intensificarea acţiunilor UE şi SUA în Balcanii de Vest, dar şi cele cunoscute şi desfăşurate în regiune de F.Rusă, China şi Turcia, în plan internaţional deja se aşteaptă ca evoluţiile situaţiei generale în regiune să capete o altă dinamică, complet diferită comparativ cu perioada anterioară.

În acest context, după întreruperea dialogului Belgrad-Priştina şi instalarea la putere în Kosovo a unor noi formaţiuni politice votate majoritar, acum se pune problema în ce măsură viitoarele alegeri din Serbia şi rezultatele finale ale acestora ar putea, şi ele, întârzia revenirea la dialog din nou între cele două părţi.

În aceste condiţii, putem afirma că anul 2020 va fi caracterizat de următoarele situaţii şi evoluţii pentru viitorul acestei regiuni:

adoptarea şi implementarea unui nou set de planuri, instrumente şi decizii pentru extinderea UE în Balcanii de Vest;

Respingerea de Franţa, prin utilizarea dreptului de veto, în octombrie 2019, a adoptării unei decizii favorabile pentru a deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, a reprezentat poate cea mai negativă şi surprinzătoare decizie cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest. Obiecţiile autorităţilor franceze cu privire la această acţiune au demonstrat că nu există un consens între statele membre cu privire la procesul de extindere în această regiune.

Cu toate acestea, veto-ul francez a fost parţial justificat de afirmaţia potrivit căreia setul de condiţii impuse şi procesul de extindere trebuie reformat, Franţa prezentându-şi, de curând, propunerea cu privire la modul în care ar trebui să se facă acest lucru.

La scurt timp după exprimarea poziţiei statului francez privind procesul de extindere al UE şi, implicit, după propunerea privind reforma procedurii de aderare, a urmat şi poziţia prezentată de alte 9 state membre ale UE (Austria, Cehia, Estonia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia şi Slovenia). Aceste state au elaborat, redactat şi prezentat propria lor propunere intitulată "Elemente pentru un proces de extindere sporit şi o integrare susţinută şi accelerată a Balcanilor de Vest", ca o contribuţie la dezbaterea privind eficientizarea procesului de integrare. Este de remarcat că, ulterior, comisarul european pentru extindere, Olivér Várhelyi, a declarat că şi Comisia Europeană va prezenta propriile propuneri în acest sens.

Prin urmare, O.Várhelyi, în discursul său, din data de 31.01.2020, de la Conferinţa privind armele uşoare şi controlul acestora în Balcanii de Vest, a subliniat că intenţia sa este să fie sporit angajamentul părţilor şi să fie accelerat progresul în Balcanii de Vest, păstrând o perspectivă credibilă pentru aderare. În acelaşi context, a fost subliniat că, pentru a atinge acest obiectiv important, Comisia lucrează pe trei direcţii în ceea ce priveşte extinderea şi relaţiile cu partenerii din Balcanii de Vest:

- în primul rând, a fost subliniat faptul că se vor face propuneri pentru a realiza negocierile de aderare mai credibile, mai previzibile, cu o direcţie politică mai puternică şi mai dinamică, principalul scop nefiind de a reproiecta extinderea UE, ci de a consolida şi moderniza procesul;

- în al doilea rând, Comisia susţine recomandările de a deschide negocierile de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania şi se speră că o decizie pozitivă va fi adoptată cu mult înaintea summitului de la Zagreb. În acest context, Comisia urmează să actualizeze, documentele cu cele mai recente progrese realizate de cele două ţări din Balcanii de Vest;

- în al treilea rând, în pregătirea summit-ului de la Zagreb, Comisia va prezenta, de asemenea, un plan de dezvoltare economică şi de investiţii pentru regiune, obiectivul principal fiind intensificarea prezenţei în Balcanii de Vest şi realizarea contribuţiei la reducerea decalajului de dezvoltare economică dintre UE şi Balcanii de Vest.

Deşi nu este încă clar cum va fi reformat exact procesul de extindere, reformele se vor aplica şi ţărilor care negociază deja, Serbia şi Muntenegru.

deţinerea, în 2020, a preşedinţiei Consiliului European de către Croaţia şi Germania şi summitul UE-Balcanii de Vest de la Zagreb - paşi decisivi în ceea ce priveşte procesul de integrare a Balcanilor de Vest;

Croaţia a preluat şi deţine pentru prima dată preşedinţia Consiliului European, de la 01.01.2020, sub motto-ul „O Europă puternică într-o lume cu provocări”. În primele şase luni ale anului 2020, preşedinţia asigurată de cel mai recent stat membru al UE se va concentra pe patru piloni: o Europă care se dezvoltă, o Europă care se conectează, o Europă care protejează şi o Europă influentă.

În pofida turbulenţelor generate de disputele bilaterale dintre Croaţia şi vecinii săi, liderii de la Zagreb susţin, în mod declarativ, extinderea UE în această regiune, iar premierul croat, Andrej Plenković, pare interesat să joace un rol important în soluţionarea problemelor din acest proces, care a fost blocat de Franţa, în octombrie anul trecut.

Drept urmare, cel mai important eveniment din perioada în care preşedinţia UE este deţinută de Croaţia, iar procesul de extindere va fi supus foarte intens dezbaterilor, va fi summitul UE de la Zagreb, programat în luna mai 2020. Progresele privind extinderea vor depinde parţial de eforturile Croaţiei şi ale premierului A.Plenković, dar, mai ales, de capacitatea statelor membre şi a instituţiilor UE de a ajunge la un consens în lunile anterioare summitului cu privire la viitorul procesului de extindere.

În a doua jumătate a anului 2020, Germania, puternic susţinător al integrării Balcanilor de Vest, va prelua, pentru şase luni, preşedinţia Consiliului European. Cu toate acestea există şi percepţia că este puţin probabil ca Germania să reuşească să revigoreze extinderea UE în timpul deţinerii preşedinţiei Consiliului European, un argument fiind acela că nu a putut convinge Franţa să nu facă uz de dreptul de veto cu privire la Macedonia de Nord şi Albania, în octombrie 2019.

Fiind, probabil, cel mai important actor politic din UE şi cel mai important susţinător al extinderii în Balcanii de Vest, Germania este, fără îndoială, ţara care va face dovada unei importanţe majore pentru viitorul regiunii. Deţinerea preşedinţiei Consiliului European în ultimele şase luni ale anului 2020 de către Germania va reprezenta probabil o oportunitate excelentă de a se înainta în procesul de realizare a agendei extinderii UE în Balcanii de Vest.

începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania;

În pofida blocării deschiderii negocierilor de aderare, de către Franţa, în octombrie 2019, dar şi a începutului dezbaterilor privind reforma procesului de extindere, în ceea ce priveşte Macedonia de Nord şi Albania se anticipează că, totuşi, va fi adoptată o decizie diferită şi favorabilă pentru cele două state din Balcanii de Vest, cel mai probabil în prima jumătate a anului 2020. Este foarte important a sublinia în acest context că, imediat după ce s-a decis, în octombrie 2019, că cele două ţări nu vor deschide negocierile de aderare, mulţi oficiali ai UE au condamnat destul de clar această decizie şi au catalogat-o drept o „greşeală istorică”, iar Parlamentul European a adoptat chiar o rezoluţie de sprijin a negocierilor cu cele două entităţi.

Chiar dacă perspectivele deschiderii negocierilor cu Macedonia de Nord şi Albania depind cel mai mult de posibilitatea de a se ajunge la un consens în ceea ce priveşte reforma procesului de extindere, se pare că un astfel de scenariu ar putea deveni o realitate în 2020, principalul argument fiind acela că orice altă evoluţie ar putea deveni un dezastru prin afectarea serioasă a credibilităţii procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest.

desfăşurarea alegerilor parlamentare din Serbia, Muntenegru şi Macedonia de Nord;

Trei ţări din Balcanii de Vest, Serbia (26.04.2020), Muntenegru (octombrie 2020) şi Macedonia de Nord (12.04.2020), sunt aşteptate să organizeze alegeri parlamentare. Acestea reprezintă evenimente foarte importante, deoarece ar putea contribui la rezolvarea problemelor interne sau ar putea conduce la aprofundarea crizelor politice în fiecare dintre aceste trei ţări şi, fără îndoială, ar putea avea un impact serios asupra întregii regiuni. În acest context, nu trebuie omis faptul că, în 2019, Serbia a intrat într-o criză politică, deoarece o mare parte a opoziţiei a început să boicoteze activităţile din cadrul parlamentului şi şi-a anunţat decizia de a boicota şi viitoarele alegeri parlamentare din 2020. Cu toate că Parlamentul European şi-a trimis o delegaţie să acţioneze ca mediator între partidele parlamentare sârbe, majoritatea opoziţiei a boicotat şi aceste discuţii. Chiar dacă s-au încheiat trei runde de discuţii în acest sens, în decembrie 2019, se pune întrebarea dacă alegerile din 2020 vor avea loc aşa cum sunt planificate şi care va fi reacţia atât a guvernului, cât şi a mediatorilor UE la un posibil boicot parlamentar pus în operă de o mare parte a opoziţiei de la Belgrad.

Alegerile parlamentare din 2020, din Muntenegru, sunt o problemă controversată, deoarece polarizarea politică pare să se accentueze în această ţară. Este foarte bine cunoscut faptul că alegerile parlamentare anterioare, din 2016, au fost marcate de o presupusă tentativă de lovitură de stat susţinută de Rusia în ziua alegerilor, o parte a opoziţiei considerând că astfel au fost afectate rezultatele alegerilor. Ultimele tensiuni din jurul controversatei legi adoptate pentru domeniul religios sunt susceptibile de a conduce la intensificarea acestora, boicotul alegerilor de către o parte a opoziţiei fiind posibil a fi pus în practică.

Alegerile parlamentare din Macedonia de Nord, care vor avea loc în aprilie 2020, vin ca urmare a deciziei premierului Zoran Zaev de a demisiona în ianuarie 2020, după ce Consiliul European nu a deschis negocierile de aderare la UE cu această ţară din Balcanii de Vest. Având în vedere că guvernul Z.Zaev a schimbat numele Macedoniei (fostă FYROM) în primul rând pentru a sprijini procesul aderării la UE, un posibil eşec în a obţine începerea negocierilor de aderare înainte de desfăşurarea procesului electoral menţionat ar putea conduce la o schimbare semnificativă a majorităţii parlamentare şi a guvernului de la Skopje, evoluţie care ar putea genera consecinţe greu de previzionat şi cuantificat.

o nouă fază decisivă a dialogului Belgrad-Priştina;

Dialogul Belgrad - Priştina, marcat de o implementare discutabilă a rezultatelor negocierilor din ultimii ani, s-a oprit complet după ce Kosovo a introdus, în noiembrie 2018, taxe de 100% pentru mărfurile venite din Serbia şi BIH.

Continuarea procesului de dialog între Belgrad şi Priştina ar putea fi pusă în pericol în mod semnificativ şi de o posibilă criza politică în Serbia după desfăşurarea alegerilor, precum şi de evoluţiile ce ar putea fi generate de impunerea îndeplinirii unui nou set de condiţii pentru extinderea UE. Cu toate acestea, întrucât procesul de normalizare a relaţiilor între Belgrad şi Priştina este deja îngheţat de prea mult timp - şi există actori internaţionali cu un interes semnificativ în reluarea negocierilor şi realizarea progreselor aşteptate -, se aşteaptă ca dialogul între cele două entităţi să se reia în 2020 şi sunt aşteptate realizări importante şi decisive pentru regiune în acest an.

integrarea oficială a Macedonia de Nord în NATO

Macedonia de Nord a fost invitată oficial să se alăture NATO, după ce a ajuns la Acordul de la Prespa, din 2018, cu Grecia, iar după ce acordul a fost ratificat atât în Parlamentul Macedoniei de Nord, cât şi în parlamentul de la Atena, la începutul anului 2019, ţara care acum este numită oficial Macedonia de Nord urma să se alăture Alianţei până la sfârşitul anului 2019. Protocolul privind aderarea Macedoniei de Nord la NATO a fost semnat în februarie 2019, după care a început procesul de ratificare a protocolului în parlamentele naţionale ale statelor membre. Macedonia de Nord va deveni, cu siguranţă, cel de al 30-lea membru al NATO în prima perioadă a anului 2020, întrucât protocolul de aderare a fost ratificat în 2019 în 28 din cele 29 de state membre NATO, Spania fiind ultimul stat care trebuie să adopte o decizie în acest proces. Întrucât lipsa ratificării în Spania este o consecinţă a crizei politice din ţară şi nu a unei obiecţii cu privire la aderarea Macedoniei de Nord, aderarea deplină a Macedoniei de Nord la NATO este aşteptată în curând.

lupta împotriva traficului ilegal de arme şi crimei organizate

UE susţine lupta împotriva traficului de arme în regiunea Balcanilor de Vest, încă din 2002, când a fost înfiinţat Centrul de control al armelor uşoare (SEESAC) din Europa de Est şi Sud-Est, în ultimii ani fiind înregistrate progrese semnificative. De exemplu, schimbul de informaţii operaţionale şi strategice între Balcanii de Vest şi EUROPOL a sporit în mod important capacitatea structurilor locale de a participa la operaţiunile comune cu statele membre ale UE. Cu toate acestea, acumularea şi deţinerea ilicită de arme uşoare, condiţii de depozitare inadecvate şi lacune în implementarea controalelor limiteză eficacitatea acestora. Acesta este motivul pentru care UE s-a angajat pe deplin în sprijinirea şi punerea în aplicare a iniţiativelor regionale, inclusiv prin alocarea a 4 milioane de euro, în 2018, şi a încă 11,8 milioane de euro pentru următorii 4 ani. Lupta împotriva crimei organizate, inclusiv a traficului armelor de calibru mic, rămâne o prioritate importantă pentru regiune şi UE.

Concluzii

Concluzionând, putem aprecia că la Bruxelles există îngrijorarea că, dacă blocul UE nu îşi deschide porţile pentru entităţile din Balcanii de Vest, naţiunile din regiune ar putea întoarce spatele şi ar putea începe să opteze pentru dezvoltarea unor relaţii mai bune cu Rusia, China şi Turcia. Într-un astfel de context, statele membre ale UE ar putea opta pentru un rol mai activ în procesul de extindere, după ce, în data de 05.02.2020, Comisia Europeană a propus modificări la procesul de aderare pentru a deschide noi discuţii.

Experţii de la nivelul UE vor deveni, de asemenea, mai implicaţi în monitorizarea progresului reformelor în ţările candidate, pentru a evita opiniile divergente privind procesul de aderare.

O suspendare a negocierilor oricărei entităţi din Balcanii de Vest cu UE ar putea fi posibilă numai în cazul în care se constată o stagnare gravă sau prelungită sau chiar un blocaj în implementarea reformelor şi îndeplinirii cerinţelor impuse în procesul de aderare. De asemenea, statele membre vor fi mai implicate în monitorizare statelor candidate, UE sperând ca acest lucru să creeze încredere între statele membre ale UE şi cele care doresc să adere.