12 decembrie 2018

2018 un an favorabil creării şi operaţionalizării unor Comandamente de Operaţii Speciale. Cazul FOS olandeze

Daniel Ilie

Sursă foto: Mediafax

Într-un moment în care Europa devine din ce în ce mai expusă la unele ameninţări şi acţiuni de natură hibridă desfăşurate de actori statali sau non-statali care urmăresc să-şi atingă anumite scopuri prin exploatarea vulnerabilităţilor (vezi recentele evenimente din Marea Azov, protestele violente din Franţa posibil alimentate din exterior, consecinţele Brexit-ului, imigraţia necontrolată, creşterea fenomenului populist şi naţionalist etc.) este cu atât mai necesar să se investească inclusiv în capabilităţi menite să contribuie, într-o abordare cuprinzătoare şi interinstituţională, la contracararea unor astfel de manifestări. Majoritatea analiştilor politico-militari este de acord că nevoia de Forţe pentru operaţii speciale (FOS) competente va creşte în viitor.

După ce Polonia şi România au anunţat la începutul anului (pe data de 1 ianuarie, respectiv 1 martie 2018) crearea unor comandamente de operaţii speciale, ca urmare a proceselor de modernizare a Forţelor armate ale celor două ţări, iată că a venit şi rândul Olandei să declare, începând cu data de 5 decembrie 2018, înfiinţarea Comandamentului olandez de Operaţii Speciale, cea de-a treia structură de comandă-control (C2) a FOS creată la nivelul ţărilor NATO din Europa, în anul 2018. Cel puţin din această perspectivă, putem spune că anul 2018 a fost unul de bun augur pentru operaţionalizarea capabilităţilor de FOS ce se află în coordonarea Comandamentului NATO de Operaţii Speciale (NATO Special Operations Headquarters - NSHQ).

Comandamentul olandez de Operaţii Speciale

Pe timpul ceremoniei la care au participat experţi din domeniile securităţii şi apărării din diferite ţări NATO şi partenere, printre care şi comandantul NSHQ, şeful olandez al Apărării, Amiralul (NLD) Rob Bauer  spunea că: ”Trăim într-o epocă de schimbări sociale, economice şi tehnologice rapide şi imprevizibile. Toate aceste schimbări globale au un impact amplu asupra caracterului războiului şi al conflictului. Graniţele dintre starea de pace, conflict şi război, care au fost odată mult mai clare, s-au transformat într-o zonă gri”.

În actualul context securitar, în opinia amiralului, FOS vor avea un rol primordial în rezoluţia unor situaţii de conflict hibrid, combaterea terorismului şi executarea de operaţii speciale împotriva forţelor neregulate. ”Operaţiile speciale se caracterizează prin flexibilitate ... viteză ... independenţă ... o amprentă mică ... şi un nivel ridicat de precizie.”, a mai adăugat şeful olandez al Apărării.

Recunoscând că succesul operaţiilor speciale depinde întotdeauna de calitatea factorului uman şi de caracteristicile operatorilor de FOS, Amiralul Bauer a spus că ”depinde de noi să ne asigurăm că ei primesc cel mai bun echipament, instruire, suport şi lanţ de comandă.”

Aşadar, pentru a coordona şi a sincroniza eforturile, în condiţiile în care capabilităţile de FOS olandeze rămân, încă, dispersate, s-a decis să fie creat un Comandament de Operaţii Speciale, subordonat nemijlocit şefului Apărării, ca măsură strict necesară în procesul de modernizare a Forţelor armate olandeze. Această structură de comandament va centraliza comanda şi controlul tuturor FOS olandeze ale Ministerului Apărării” şi va planifica, asigura şi verifica, sistematic, calitatea operaţiilor noastre speciale. Inovaţia va juca un rol major în acest sens” a concluzionat Amiralul Bauer.

Comandant al Comandamentului olandez de Operaţii Speciale a fost numit Generalul maior (NLD) Theo ten Haaf.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului olandez al Apărării , noul Comandament de Operaţii Speciale este o structură de tip întrunit care va coordona şi sincroniza toate eforturile legate de FOS. El va lua în subordine toate componentele FOS olandeze, terestră, maririmă şi aeriană, va fi încadrat cu personal de stat major care va planifica, organiza, conduce şi evalua toate operaţiile speciale ale acestor capabilităţi şi este planificat să atingă capacitatea operaţională completă în anul 2020.

”În deceniile viitoare vor apărea schimbări sociale, culturale şi tehnologice profunde. Lupta adversarilor, războiul hibrid, războiul cibernetic, războiul informaţional şi nevoia de conectivitate în reţea sunt deja o realitate şi se vor intensifica. Ca orice altă organizaţie, pentru a rămâne relevant, Comandamentul olandez de Operaţii Speciale trebuie să se adapteze şi să rămână conectat la aceste evoluţii prezente şi viitoare! Ne dăm seama de asta. Aproape 25% din comandament va fi destinat pentru cunoaştere şi inovare.” , spunea, pe timpul ceremoniei de înfiinţare, comandantul acestei structuri.

Totuşi, Comandamentul olandez de Operaţii Speciale nu este încă o categorie distinctă de forţe. Recrutarea, instruirea, mentenanţa şi starea de operativitate a sistemelor de luptă din dotare rămân în responsabilitatea forţelor terestre, respectiv forţelor navale regale ale Olandei. Atunci când oricare dintre structurile FOS vor trebui să fie dislocate în vederea executării de operaţii speciale, ele vor fi transferate sub comanda operaţională a Comandamentului olandez de Operaţii Speciale, pe întreaga durată a misiunii. Se pare că acest model de C2 este cel mai potrivit pentru situaţia actuală a Forţelor armate olandeze.

Într-o analiză intitulată ”A Dutch SOCOM”  publicată în acest an pe site-ul olandez Atlantische Commissie, autoarea Anne Tjepkema spune că acest comandament va fi condus de un general de două stele, va avea un număr de 60 de funcţii în statul de organizare care vor fi încadrate cu personal din toate categoriile de forţe, va fi dislocat chiar în clădirea Ministerului olandez al Apărării şi, probabil, va dispune de un buget propriu.

În prezent, FOS olandeze nu dispun de suficiente capabilităţi de sprijin, cum ar fi echipe medicale, sprijin de intelligence, sprijin de aviaţie, sprijin de comunicaţii etc. Aceasta implică faptul că unităţile FOS vor trebui să se bazeze, în continuare, pe forţele convenţionale pentru asigurarea sprijinului necesar. Comandamentul de Operaţii Speciale va juca un rol important în elaborarea planurilor de abordare a acestor deficite naţionale.

Concluziile analizei spun că FOS olandeze se află în mijlocul unor schimbări organizaţionale semnificative. Odată cu înfiinţarea Comandamentului de Operaţii Speciale, planificarea şi executarea operaţiilor speciale vor fi îmbunătăţite considerabil, iar  această structură va contribui la dezvoltarea politicilor, planurilor şi proceselor de achiziţii, va asigura calitatea instruirii şi va contribui la dezvoltarea inovării.

Olanda, care doreşte să rămână aliniată la evoluţiile FOS din cadrul NATO, s-a angajat şi că va genera şi va pune la dispoziţia Alianţei, începând cu anul 2021, o parte din capabilitatea dislocabilă de comandă a operaţiilor speciale, ţintă de capabilitate negociată în procesul NATO de planificare a apărării.

În acest sens, cu ocazia reuniunii miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, din  luna iunie a acestui an, miniştri apărării din Belgia, Danemarca şi Olanda au semnat un Memorandum de înţelegere pentru crearea, în comun, a primei Componente Mixtă de Comandă a Operaţiilor Speciale (Composite Special Operations Component Command - C-SOCC). Această capabilitate mixtă de comandă şi control a FOS din NATO este planificată să atingă capacitatea operaţională iniţială în anul 2019, iar cea completă în anul 2021, moment în care va putea participa în cadrul Forţei de Răspuns a NATO (NATO Reaction Force - NRF), planificând şi conducând operaţii speciale.

Şi pentru că la nivel NATO astfel de structuri de planificare, conducere şi evaluare a operaţiilor speciale constituie capabilităţi distincte şi foarte rare, locţiitorul Secretarului General al NATO, Rose Gottemoeller a apreciat această iniţiativă ca fiind ”extrem de binevenită”, explicând că ”NATO a recunoscut nevoia pentru astfel de expertiză la nivelul Alianţei atunci când a stabilit crearea Comandamentului NATO de Operaţii Speciale, la Mons, în Belgia” .

Lecţii învăţate pentru Comandamentul românesc al FOS (CFOS)

Modelul de comandament adoptat de FOS olandeze, în ceea ce priveşte locul şi rolul acestuia în arhitectura de C2, este unul similar cu fosta Componentă românească de Operaţii Speciale care a funcţionat ca structură ce a asigurat, timp de 10 ani, comanda operaţională a FOS din Armata României (AR) şi care a constituit o etapă importantă pentru evoluţia ulterioară a FOS moderne. Actualul CFOS românesc este, în schimb, structura prin care şeful Statului Major al Apărării exercită conducerea FOS din AR, potrivit legii (presupune comanda deplină, nu doar operaţională).

Pentru succesul operaţiilor speciale, conducerea militară a FOS trebuie să fie unică, hotărâtă, continuă, flexibilă, adecvată, eficientă, să poată fi şi să fie executată în secret,  iar lanţul de comandă să fie unul cât mai scurt. Aceste cerinţe trebuiesc luate în calcul inclusiv când se stabileşte locul de dispunere al unei astfel de structuri de comandă-control, astfel încât ciclul decizional să fie cât mai scurt şi să permită conectarea permanentă şi în timp oportun a specialiştilor şi comandanţilor FOS la procesul de planificare a operaţiilor în format interinstituţional şi interdepartamental. Decidenţii olandezi au apreciat că cel mai potrivit loc de dispunere a Comandamentului olandez de Operaţii Speciale este chiar sediul Ministerului Apărării.

CFOS din AR a fost proiectat ca o structură mai apropiată de caracteristicile unei categorii de forţă cu responsabilităţi atât în domeniul operaţional, legat de elaborarea doctrinelor, politicilor, planificarea, conducerea şi evaluarea operaţiilor speciale, cât şi în cel administrativ, cu responsabilităţi în generarea şi operaţionalizarea forţelor, recrutarea, educarea, formarea, instruirea, echiparea şi plata personalului FOS. Este modelul care asigură cel mai mare grad de autonomie şi flexibilitate, dar şi solicită la maxim expertiza înalt necesară gestionării următoarelor probleme principale:

• Dezvoltarea unei viziuni şi strategii a dezvoltării domeniului FOS pe termen lung, în concordanţă cu Strategia Naţională de Apărare, Carta Albă a Apărării, Strategia Militară,  precum şi strategiile şi planurile de dezvoltare a Forţelor armate naţionale;
• Dezvoltarea doctrinei naţionale a operaţiilor speciale întrunite, dar şi a politicilor din domeniul capabilităţilor FOS şi a celor de sprijin;
• Asigurarea funcţiei de consiliere a decidenţilor de la nivelul politico-militar în domeniul FOS;
• Planificare, conducerea, executarea şi evaluarea operaţiilor speciale independente, sau întrunite;
• Identificarea şi stabilirea nevoilor misiunii, a cerinţelor operaţionale şi a resurselor necesare;
• Generarea componentei dislocabile de comandă a operaţiilor speciale;
• Managementul resurselor de apărare în domeniul FOS;
• Gestionarea programelor majore de achiziţii, a activităţilor de înzestrare cu tehnică şi echipamente militare şi asigurare a suportului logistic integrat pe durata ciclului de viaţă, precum şi asigurarea celorlalte funcţiuni ale logisticii operaţionale;
• Alocarea de resurse, planificarea, coordonarea şi executarea instrucţiei şi exerciţiilor;
• Managementul activităţilor de standardizare, evaluare şi certificare.

Autonomia şi flexibilitatea acestei componente specializată, de reacţie rapidă, de nivel strategic, cu structuri terestre, navale şi aeriene dedicate instruită şi dotată pentru executarea misiunilor de cercetare specială, acţiuni directe, de asistenţă militară şi neconvenţionale, precum şi misiuni complementare acestora, nu vor putea fi exercitate, în totalitate, fără o finanţare corespunzătoare proprie.

Iniţiative regionale precum cea a celor 3 ţări (Belgia, Danemarca şi Olanda), prezentată anterior, de a crea în comun un C-SOCC sunt un exemplu de decizii inteligente, care urmăresc obţinerea unui efect maxim cu costuri cât mai reduse, de a pune la comun resurse de apărare limitate, ale unor ţări de dimensiuni reduse, în cadrului etapei de repartizare a cerinţelor şi stabilire a ţintelor de capabilităţi, ale procesului NATO de planificare a apărării. Conform principiilor NATO, astfel de ţinte de capabilităţi pot fi create şi operaţionalizate prin efort naţional unilateral, multinaţional, sau prin efort colectiv, de exemplu prin finanţare comună NATO.

Pe militari români din cadrul CFOS i-am putut urmări anul acesta defilând la parada dedicata zilei Centenarului Marii Uniri a României, de 1 decembrie 2018. În dispozitivul de defilare au fost dispuşi îmediat în urma blocului Statului Major al Apărării şi chiar înaintea blocului constituit de Brigada de informaţii militare. În fruntea trupelor se afla cel mai tânăr general de brigadă din trupele FOS ale AR, Tiberiu Şerban, noul comandant al acestora. Pentru cei familiarizaţi cu organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale acest aspect nu  a fost întâmplător.

Pentru noi, ceilalţi, a fost un semn că, împreună cu decizia de înfiinţare a Comandamentului românesc al Forţelor pentru Operaţii Speciale începând cu data de 1 martie 2018, chiar de ziua FOS din AR, decidenţii politico-militari au început să înţeleagă rolul şi locul pe care astfel de capabilităţi de elită trebuie să le aibă în cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.Într-un moment în care Europa devine din ce în ce mai expusă la unele ameninţări şi acţiuni de natură hibridă desfăşurate de actori statali sau non-statali care urmăresc să-şi atingă anumite scopuri prin exploatarea vulnerabilităţilor (vezi recentele evenimente din Marea Azov, protestele violente din Franţa posibil alimentate din exterior, consecinţele Brexit-ului, imigraţia necontrolată, creşterea fenomenului populist şi naţionalist etc.) este cu atât mai necesar să se investească inclusiv în capabilităţi menite să contribuie, într-o abordare cuprinzătoare şi inerinstituţională, la contracararea unor astfel de manifestări. Majoritatea analiştilor politico-militari este de acord că nevoia de FOS competente va creşte în viitor.

***

  https://english.defensie.nl/downloads/speeches/2018/12/07/speech-by-major-general-theo-ten-haaf-commander-nld-special-operations-command-nld-socom-founding-ceremony
  https://english.defensie.nl/latest/news/2018/12/07/new-at-defence-netherlands-special-operations-command
  https://english.defensie.nl/downloads/speeches/2018/12/07/speech-by-major-general-theo-ten-haaf-commander-nld-special-operations-command-nld-socom-founding-ceremony
  https://www.atlcom.nl/upload/trans-atlantisch-nieuws/AP_4_2018_Tjepkema.pdf
  https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_155347.htm