16 congresmeni americani înaintează o scrisoare secretarului de război, Pete Hegseth, şi îi cer revocarea deciziei de retragere parţială a militarilor americani din România. „Decizia oferă muniţie Kremlinului”, spun congresmenii
Andreea SoareDupă ce câţiva membri ai Congresului SUA, în frunte cu Roger Wicker, au criticat dur decizia Pentagonului de a retrage cei 1.000 de militari americani din România, precum şi faptul că Departamentul de Război nu a comunicat decizia Congresului, înainte de a anunţa România, acum, un grup de 16 congresmeni au scris o scrisoare, ieri, lui Pete Hegseth, cerându-i să renunţe la această idee, care ar submina până şi încheierea războiului din Ucraina în termenii doriţi de Kiev.
Scrisoarea este datată 6 noiembrie şi subliniază că decizia SUA „oferă mai multă muniţie Kremlinului” şi că România este un stat aliat care şi-a îndeplinit angajamentele NATO şi a promis că va creşte cheltuielile militare la 5% din PIB, aşa cum Donald Trump a cerut.
„Vă scriem pentru a ne exprima profunda îngrijorare cu privire la anunţul conform căruia Departamentul Apărării va retrage 700 de militari americani din România, de pe flancul estic al NATO. În contextul în care războiul din Ucraina este încă în desfăşurare, această mişcare subminează angajamentele SUA faţă de Europa şi faţă de alianţa transatlantică mai largă. De asemenea, subminează propriul angajament al preşedintelui Trump de a realiza o pace durabilă în Ucraina.
Din februarie 2022, Vladimir Putin a purtat un război brutal de agresiune în Ucraina. Ca răspuns, Statele Unite au condus o coaliţie globală de aliaţi pentru a consolida apărarea Ucrainei, consolidând în acelaşi timp hotărârea şi capacitatea NATO de a se apăra împotriva unei varietăţi de atacuri hibride şi cinetice din partea Kremlinului. Cel mai recent, incursiunea Rusiei cu drone în Polonia, survolurile teritoriului estonian şi românesc şi utilizarea războiului hibrid împotriva NATO demonstrează că această ameninţare este persistentă.
Pe măsură ce NATO şi-a consolidat capacitatea de descurajare, inclusiv prin acceptarea unui angajament de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare, România a îndeplinit în mod constant cerinţele NATO şi a servit ca o gazdă robustă şi pe deplin capabilă pentru militarii americani. Pe lângă contribuţiile la apărarea Mării Negre şi găzduirea unui detaşament american de apărare antirachetă Aegis Ashore, Bucureştiul a demonstrat o hotărâre continuă în sprijinul apărării colective a NATO.
În timp ce administraţia încearcă să asigure o pace durabilă în Ucraina, credem că este vital ca Statele Unite să dea dovadă de putere în faţa agresiunii ruseşti. Retragerea a sute de militari americani de pe flancul estic al NATO, în timp ce războiul din Ucraina face ravagii, subminează speranţa noastră bipartizană de a vedea sfârşitul războiului din Ucraina în termenii Ucrainei. Această decizie oferă muniţie suplimentară Kremlinului, care încearcă să arate că Statele Unite se retrag din Europa exact în momentul în care Ucraina şi Europa au cea mai mare nevoie de sprijin continuu din partea SUA.
Solicităm insistent o reconsiderare a acestei decizii şi o explicaţie către Congres şi comisiile relevante cu privire la modul în care Pentagonul intenţionează să consolideze relaţia transatlantică şi să îşi continue angajamentele faţă de alianţa NATO”.
Pe lângă problemele ridicate de congresemni în scrisoare, aceasta ne arată şi tensiunile în creştere între Congres şi Pentagon, care este acuzat că nu comunică schimbările de politică şi politicienilor americani.
