20 iunie 2018

NATO şi Uniunea Europeană - Evenimente politico-militare relevante [01.06 – 15.06.2018]

George Tibil

Sursă foto: 123RF

NATO

 

Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO (07 – 08 iunie): Pregătirea Summit-ului din 11-12 iulie 2018

 

Prima reuniune a miniştrilor apărării din statele membre NATO, desfăşurată în noul sediu al Alianţei de la Bruxelles, a avut o agendă concentrată pe  pregătirea Summit-ului de la mijlocul lunii iulie, în vederea fundamentării unei apărări coerente a întregii Alianţe, de o manieră omnidirecţională. Principalele subiecte abordate au fost realizarea unei posturi de descurajare şi apărare eficiente, coerente şi credibile pe baza adaptării Structurii de comandă a NATO, consolidarea capacităţii de reacţie a forţelor ţinând cont de Iniţiativa de creştere a gradului de operativitate şi răspuns, întărirea posturii maritime, îmbunătăţirea abordării strategice a dimensiunii sudice a Alianţei, intensificarea cooperării NATO – UE şi partajarea echitabilă a responsabilităţilor.

În domeniul consolidării Structurii de comandă (NATO Command Structure / NCS), miniştrii au aprobat creşterea nivelului de încadrare a acesteia cu peste 1200 de posturi, pentru a face faţă noilor sarcini care stau în faţa Alianţei. Totodată, s-a decis ca noul Comandament aliat întrunit pentru Atlantic să fie dislocat la Norfolk, SUA, în timp ce noul Comandamentul de sprijin din Europa va fi operaţionalizat la Ulm, în Germania.

O importanţă deosebită a fost acordată întăririi posturii de descurajare şi apărare, ca rezultat al implementării unei game largi de măsuri de asigurare, de creştere a capacităţii operaţionale a Alianţei, precum şi de consolidare a profilului de descurajare prin intermediul prezenţei aliate înaintate şi a Forţei de Răspuns a NATO. În acest sens, miniştrii au aprobat lansarea Iniţiativei aliate de creştere a capacităţii operaţionale – „Iniţiativa celor 4 treizeci”, care prevede ca până în 2020 Alianţa să aibă la dispoziţie 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadroane de aviaţie şi 30 de nave de luptă, gata să fie dislocate în maximum 30 de zile, pentru a răspunde potenţialelor ameninţări la adresa securităţii membrilor săi.

Un alt subiect al agendei a fost reprezentat de partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO (burden-sharing), în termeni de cheltuieli pentru apărare, capabilităţi şi contribuţii la operaţiile şi misiunile Alianţei, cu obiectivul menţinerii solidarităţii şi unităţii transatlantice, pe toate cele trei paliere de efort. Se menţine trendul de creştere a alocaţiilor bugetare pentru apărare, în majoritatea statelor aliate, pe baza planurilor naţionale adoptate în acest sens (cumulat, din 2015 până în prezent, aliaţii europeni şi Canada au crescut cheltuielile militare cu 87 miliarde dolari).

În domeniul cooperării NATO-UE, împreună cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă şi de securitate comună, Federica Mogherini, miniştrii au abordat domeniile concrete de cooperare dintre cele două organizaţii, precum mobilitatea militară, contracararea ameninţărilor hibride, operaţiile maritime din Marea Mediterană şi Marea Egee, contracararea terorismului, pregătirea şi exerciţiile şi apărare cibernetică. Pe baza Declaraţiei comune semnate de secretarul general NATO, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene, la Summit-ul NATO de la Varşovia, în prezent s-a ajuns la 74 arii concrete de cooperare NATO-UE, acoperiind toate domeniile menţionate mai sus. În acest context, poziţiile exprimate la nivel NATO se concentrează pe asigurarea complementarităţii şi coerenţei în demersurile celor doi actori, în vederea evitării riscului duplicării şi a unei eventuale competiţii între cele două organizaţii.

În condiţiile adâncirii diferendelor dintre administraţia Trump şi statele europene şi Canada, pe dosarele legate de comerţul internaţional, acordul nuclear cu Iranul şi schimbările climatice, miniştrii au accentuat importanţa specială a menţinerii unităţii Alianţei, în jurul temelor centrale de pregătire a agendei Summit-ului din luna iulie: întărirea posturii de apărare şi descurajare, consolidarea capacităţii operaţionale şi creşterea investiţiilor în domeniul apărării, pentru partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO şi menţinerea unei legături transatlanice solide.

Din perspectiva intereselor naţionale, un accent special este pus pe implementarea în totalitate a deciziilor adoptate în cadrul aliat, în vederea asigurării unei abordări coerente, la nivel strategic, a prezenţei înaintate NATO pe întregul flanc estic, inclusiv în regiunea Mării Negre. În acest sens, este necesar ca România să acţioneze în continuare pentru dezvoltarea tuturor dimensiunilor operaţionale din cadrul prezenţei înaintate (terestră, aeriană şi maritimă) şi pentru realizarea unor aranjamente credibile şi eficiente de comandă-control, care să acopere întregul flanc estic şi toate situaţiile potenţiale de criză.

Misiunea Resolute Support din Afganistan

 

Miniştrii apărării s-au reunit şi în formatul Misiunii Resolute Support /RSM (39 de state aliate şi state partenere contributoare), pentru a discuta evoluţia situaţiei de securitate din Afganistan, stadiul şi perspectivele misiunii NATO de pregătire, consiliere şi asistenţă, precum şi contribuţiilor aliaţilor şi partenerilor la misiune. La peste 15 ani de la implicarea NATO în Afganistan, termenul şi strategia de finalizare a angajamentului aliat în acestă ţară sunt departe de a fi conturate. Principalele evoluţii negative sunt legate de situaţia precară de securitate, potenţialul ridicat al insurgenţei talibane şi controlul asupra unei importante părţi a teritoriului, corupţia instituţilor afgane, inclusiv în rândul forţelor militare şi de securitate şi contextul regional tot mai complicat, cu influenţele Iranului şi Rusiei în dosarul afgan. Pe de altă parte, pot fi identificate şi unele aspecte pozitive, care ţin în principal de propunerile mai consistente ale preşedintelui Ghani pentru iniţierea discuţiilor de pace cu talibanii.

În aceste condiţii, aliaţii şi partenerii operaţionali participanţi la misiune au reconfirmat angajamentele cu trupe şi capacităţi militare pentru continuarea misiunii, la nivelul de încadrare actual (aproximativ 16.000 militari). Totodată, au exprimat sprijin pentru adoptarea unei decizii de continuare a finanţării forţelor afgane de securitate, până în anul 2024, la Summit-ul din iulie, cel mai probail la nivelul actual al acestui angajament (un miliard USD pe an).

RSM a fost lansată la 1 ianuarie 2015, după încheierea celei mai importante operaţii militare din istoria Alianţei – ISAF. Misiunea are ca obiective principale pregătirea, consilierea şi asistenţa pentru realizarea capabilităţilor forţele afgane de securitate. Suplimentar, aliaţii şi partenerii s-au angajat să sprijine financiar procesul de dezvoltare a forţelor afgane, prin alocarea a unui miliard USD anual, până în anul 2020. România este al cincilea contributor cu trupe la RSM, cu un efectiv de 679 militari (după SUA – 8475, Germania – 1300, Italia – 895 şi Georgia - 870).

A cincea reuniune ministerială a Coaliţiei Globale anti – ISIS /DAESH (08 iunie)

 

La iniţiativa secretarului american al apărării, în marja ministerialei NATO de la Bruxelles, a avut loc cea de-a cincea reuniune a Coaliţiei Globale anti-ISIS, la care au participat miniştri sau reprezentanţi de rang înalt din statele contributoare cu trupe şi baze la efortul de înfrângere a ISIS. Cu această ocazie, au fost discutate modalităţile de accelerare a operaţiilor militare din Irak şi Siria, pentru înfrângerea totală a ISIS, precum şi eforturile necesare pentru eliminarea ameninţărilor generate de această organizaţie terororistă pentru securitatea regională şi internaţională. Miniştrii au reconfirmat angajamentul ţărilor lor faţă de campania militară anti-ISIS, concomitent cu necesitatea contracarării ideologiei estremiste la nivel global.

În condiţiile în care centrul de greutate al campaniei coaliţiei internationale se mută progresiv spre procesele de stabilizare şi reconstrucţie post-conflict, a fost accentuată necesitatea sprijinirii eforturilor de pregătire a forţelor militare şi de securitate locale, precum şi a acţiunilor specifice de asigurare a păcii şi stabilităţii în regiune, prin  realizarea unor structuri guvernamentale legitime, schimbul de informaţii şi eliminarea surselor de finanţare a ISIS.

La reuniune au participat secretarul general NATO, miniştrii apărării din Australia, Bahrein, Belgia, Canada, Cehia, Danemarca, Estonia, Emiratele Arabe, Finlanda, Franţa, Germania, Iordania, Irak, Italia, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Maroc, Norvegia, Olanda, Portugalia, Qatar, România, Suedia, Slovenia, Spania, Turcia, Ungaria şi SUA, la care s-au adăugat reprezentanţi de rang înalt din Albania, Arabia Saudită, Noua Zeelandă, Polonia şi Singapore. Acest gen de coordonări ale Coaliţiei vor continua, în vederea asigurării unităţii de efort şi a eficacităţii acţiunilor de înfrângere a ISIS.

Începând cu ianuarie 2017, NATO, ca membru al Coaliţiei internaţionale, este implicat cu instructori în efortul de consiliere a forţelor irakiene de securitate, urmând ca în perioada imediat următoare, Alianţa să lanseze o nouă misiune de pregătire în Irak, cu un efectiv de câteva sute de militari, cu obiectivul dezvoltării instituţiilor de pregătire militară şi a formării instructorilor irakieni.

Exerciţiul Saber Strike 2018 (03 – 15 iunie)

Exerciţiul Saber Strike 2018 s-a desfăşurat în perioada 03 – 15 iunie pe teritoriul Poloniei şi ţărilor baltice, fiind organizat şi condus de către Comandamentul forţelor terestre americane din Europa (US Army Europe), cu participarea a peste 18.000 de militari din 19 de state aliate şi partenere NATO. Principalul obiectiv l-a reprezentat creşterea operativităţii şi interoperabilităţii forţelor aliate şi partenere, în vederea demonstrării determinării şi capacităţii Alianţei de a contracara orice agresiune îndreptată împotriva membrilor săi. În acelaşi timp, s-a urmărit integrarea forţelor NATO din cadrul Comandamentului Corpului de Nord-Est, a Diviziei Multinaţionale Nord-Est şi a celor 4 grupuri multinaţionale tactice de luptă dislocate în Polonia şi statele baltice ca parte a prezenţei înaintate a NATO pe flancul estic. Unităţile de integrare a forţelor NATO (NFIUs) din cele 4 state aliate au fost implicate direct în planificarea şi coordonarea desfăşurărilor de forţe implicate de exerciţiu.

Principalele evenimente din scenariul Saber Strike 2018 au inclus deplasarea Regimentului 2 cavalerie american din Germania în Letonia, cu participarea la diferite evenimente ale execiţiului, operaţii de atac aerian în diferite poligoane, operaţii de forţare a diferitelor cursuri de apă. “Ceea ce este cu adevărat important este progresul major obţinut în ultimul an în realizarea operativităţii celor 4 grupuri tactice de luptă, …acestea sunt mai bine pregătite tocmai ca urmare a exerciţiilor de acest gen”, a declarat generalul Timothy McGuire, locţiitorul comandantului US Army Europe.

Saber Strike se desfăşoară anual, începând cu 2010, devenind, în contextul lansării operaţiei forţelor americane „Atlantic Resolve”, o adevărată platformă de validare a capacităţii Alianţei de a răspunde rapid în cazul unei agresiuni potenţiale la adresa aliaţilor de pe flancul estic, prin întărirea forţelor aliate prezente în regiune. În acest an, forţele armate israeliene au participat în premieră la exerciţiu. Cele 4 grupuri multinaţionale NATO de luptă dislocate în zona de desfăşurare a exerciţiului, ca parte a prezenţei înaintate NATO, sunt coordonate de SUA, pentru Polonia, respectiv, Germania, Marea Britanie şi Canada, pentru Lituania, Estonia şi Letonia.

UE

 

 Prima reuniune a Panelului Global în domeniul Tehnologiei (Bruxelles, 06 iunie)

 

Înaltul Reprezentant al UE şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Federica Mogherini, a organizat şi prezidat prima reuniune a Panelului Global în domeniul Tehnologiei (GlobalTechPanel), prin convocarea unor importanţi lideri internaţionali din domeniile tehnologiei, societăţii civile şi diplomaţiei. În cadrul Panelului au fost dezbătute o serie de probleme de pe agenda globală actuală, de la noile ameninţări de securitate şi utilizarea ca arme a tehnologiilor digitale, la creşterea oportunităţilor de interconectare pentru dezvoltare şi modalităţile de contracarare a efectelor excluziunii digitale.

 “Politica externă actuală nu mai reprezintă un domeniu exclusiv al diplomaţilor şi decidenţilor politici. Umanitatea a trecut prin perioade de schimbări intense şi tumultoase. În acest sens, este important să exploatăm oportunităţile imense oferite de tehnologiile actuale şi viitoare şi, în acelaşi timp, să contracarăm provocările emergente pe care aceste tehnologii le generează”, a precizat F.Mogherini. În săptămânile următoare, membrii Panelului se vor concentra asupra unui program de lucru, cu focalizare asupra unor domenii prioritare, cum sunt inteligenţa artificială, educaţia şi securitatea cibernetică.

Simpozionul pe tema Mobilităţii militare (Bruxelles, 07 iunie)

 

Simpozionul a fost organizat de către Agenţia Europenă de Apărare (EDA) şi Preşedinţia bulgară a Consiliului UE, cu participarea unor importanţi decidenţi NATO, UE şi din statele membre ale celor două organizaţii. Agenda a vizat discutarea modalităţilor de acţiune pentru asigurarea sinergiilor şi a coordonării eforturilor în direcţia realizării mobilităţii militare în Uniunea Europeană.

În urma discuţiilor au rezultat o serie de concluzii, cele mai relevante fiind: mobilitatea militară nu se referă doar la domeniul apărării, fiind necesară aplicarea unei abordări guvernamentale generale în statele membre (whole of government approach), pe bază de task-force interguvernamental, pentru obţinerea de rezultate concrete în domeniu; iniţiativa reprezintă un proiect cheie al cooperării UE – NATO, dar, în acelaşi timp, un important test pentru principiile inclusivităţii şi al respectării suveranităţii naţionale; necesitatea ca standardele NATO să fie avute în vedere în definirea de către UE a cerinţelor militare în domeniul mobilităţii; finanţarea proiectelor concrete va fi asigurată majoritar de către statele membre, la care se vor adăuga fonduri comune UE şi NATO.

Implicarea statelor membre în proiectul PESCO destinat mobilităţii militare are o importanţă aparte, iar mecanismele specifice cum sunt planurile naţionale de implementare şi viitorul angajament în acest domeniu (Military Mobility Pledge) vor asigura asumarea concretă a responsabilităţilor pentru derularea proiectelor şi eficienţa acestor acţiuni. În perspectiva Consiliului European din 28 – 29 iunie, s-a apreciat că este important ca subiectul să fie pe agenda şefilor de stat şi de guvern, în vederea realizării unei reale asumări a acestui domeniu la nivel guvernamental.

Mobilitatea militară reprezintă un subiect esenţial pentru securitatea europeană. Mediul de securitate actual necesită realizarea condiţiilor necesare pentru asigurarea mobilităţii  forţelor şi echipamentelor militare în interiorul şi dincolo de teritoriul Uniunii. În acest sens, Planul de acţiune al UE privind mobilitatea militară, prezentat la 28 martie 2018, prezintă măsurile pe care Uniunea Europeană le ia pentru a îmbunătăţi mobilitatea militară, în strânsă cooperare şi coordonare cu ceilalţi actorii relevanţi, în primul rând NATO. Obiectivul principal vizat este o utilizare mai bună a reţelei europene de transport, prin luarea în calcul a necesităţilor militare în procesul de planificare a proiectelor de infrastructură.  Pentru exerciţiul finaciar viitor, Comisia a propus alocarea unui buget de de 6,5 miliarde euro pentru Mecanismul de interconectare a Europei, destinat consolidării infrastructurilor de transport strategice ale UE cu scopul de a le adapta cerinţelor de realizare a mobilităţii militare. Evoluţiile viitoare în acest domeniu reprezintă un test serios al colaborării UE – NATO, cu o relevanţă aparte pentru întreaga securitate europeană.

Prezentarea propunerilor Comisiei Europene privind Fondul European de Apărare / EDF(13 iunie)

 

În data de 13 iunie, concomitent cu publicarea Propunerii Comisiei de reglementare de către Parlamentul European şi Consiliu a Fondului European de Apărare (Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council establishing the European Defence Fund, COM(2018) 476 final), reprezentanţii Comisiei au comunicat principalele date referitoare la creşterea bugetului UE destinat securităţii şi apărării, pentru viitorul exerciţiu finaciar. Astfel, pentru următorul buget UE pe termen lung (2021-2027), Comisia propune creşterea autonomiei strategice a UE, prin instituirea Fondului  European de apărare în valoare de 13 miliarde euro, din care 4,1 miliarde pentru finanţarea directă a unor proiecte de cercetare competitive şi colaborative, în timp ce  suma de 8,9 miliarde va fi pusă la dispoziţie pentru a completa investiţiile statelor membre în dezvoltarea capabilităţilor militare, prin cofinanţarea costurilor pentru dezvoltarea de prototipuri şi pentru respectarea cerinţelor ulterioare de certificare şi testare.

Principalele declaraţii făcute de oficialii europeni pe tema EDF sunt:

-  Federica Mogherini: „În ultimii ani, Uniunea Europeană a luat, în materie de securitate şi apărare, o serie de măsuri care păreau de neimaginat în trecut. Acum putem să sprijinim cercetarea şi cooperarea în vederea dezvoltării de capabilităţilor de apărare. Suntem în curs de adoptarea a unor măsuri menite să faciliteze deplasarea rapidă a forţelor armate ale statelor membre pe teritoriul european....”

-  Jyrki Katainen, vicepreşedintele Comisiei pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate: „Europa îşi asumă responsabilităţi mai mari în ceea ce priveşte apărarea şi protejarea cetăţenilor săi. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, o parte a bugetului european este consacrată unor investiţii colective în vederea dezvoltării de noi tehnologii şi echipamente pentru a-i proteja pe cetăţeni. Fondul european de apărare este un adevărat instrument european pentru încurajarea investiţiilor comune şi pentru amplificarea eforturilor statelor membre în domeniul apărării.”

-  Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, a adăugat: „Fondul european de apărare este de o importanţă capitală pentru cooperarea în domeniul apărării în Europa. Pe baza primelor iniţiative testate în ultimii doi ani, suntem astăzi în postura de a-l transforma într-un instrument european ambiţios, capabil să sprijine proiecte colaborative în domeniul apărării pe parcursul întregului lor ciclu de dezvoltare…”

Principalele caracteristici ale Fondului sunt: finanţarea proiectelor se va face în corelaţie cu priorităţile agreate în cadrul Politicii de securitate şi apărare comune, prin adoptarea de către statele membre a deciziilor de prioritizare specifice (capability development priorities); eligibilitatea este condiţionată de existenţa proiectelor colaborative care implică cel puţin 3 participanţi din 3 state membre; participarea transfrontalieră a întreprinderilor mici şi mijlocii este puternic stimulată prin creşterea ratelor de finanţare şi favorizarea de proiecte ale consorţiilor care includ IMM-uri; proiectele din cadrul PESCO pot primi, dacă sunt eligibile, o cofinanţare suplimentară de 10 %.

Propunerile actuale deschid în premieră oportunităţi speciale de finanţare a dezvoltării capabilităţilor şi a industriei de apărare din statele membre UE, transformând Comisia intr-un actor cu relevanţă specială în domeniul apărării. Prima etapă a procesului, pentru 2019 – 2020, o reprezintă lansarea Programul de Dezvoltare a Industriei Europene de Apărare (EDIDP), care iniţiază fereastra de capabilităţi şi prevede alocări de câte o jumătate de miliard de euro anual pentru susţinerea proiectelor colaborative la nivelul UE.

Încă din etapa de negociere a condiţiilor de lansare a Fondului, au apărut o serie de tensiuni legate în principal de restricţionarea accesului la fonduri pentru companiile din statele terţe, cum sunt marile firme americane şi filialele acestora din statele membre UE şi companiile engleze, după finalizarea Brexit-ului. Tendinţele de asigurare a autonomiei strategice a UE, prin încurajarea dezvoltării industriei europene de apărare, care constituie principalul obiectiv al Fondului, au condus la conturarea unui consens privind limitarea zonei de acţiune a EDF la actorii din UE şi din statele membre ale Ariei Economice Europene (EEA). În acelaşi timp, condiţiile de realizare a Brexit-ului şi natura relaţiilor post-Brexit dintre UE şi Marea Britanie în domeniul securităţii vor influenţa direct accesul firmelor britanice la dezvoltările subsumate EDF.

Propunerile Comisiei Europene pe tema  creşterii rezilienţei şi a contracarării ameninţărilor hibride (13 iunie)

 

În urma atacului de la Salisbury, Comisia Europeană a propus măsuri suplimentare de răspuns la ameninţările hibride şi la ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN), prezentând, totodată, stadiul implementării Cadrului comun privind contracararea acestui tip de ameninţări. În acest sens, F. Mogherini a sublinat faptul că Uniunea îşi intensifică eforturile pentru contracararea ameninţărilor hibride – fie că acestea ţin de domeniul cibernetic, al dezinformării sau al contraspionajului.

Pentru perioada următoare, domeniile prioritare de acţiune la nivelul UE sunt: 1. îmbunătăţirea nivelului de cunoaştere a situaţiei, cu un rol special jucat de Celula UE de fuziune împotriva ameninţărilor hibride, instituită în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă ; 2. comunicarea strategică, prin realizarea unei interacţiuni sistematice şi coerente între structurile unionale şi din statele membre; 3. dezvoltarea rezilienţei şi a prevenirii în sectorul securităţii cibernetice ; 4. dezvoltarea rezilienţei la activitatea ostilă de informaţii, cu un rol special jucat de coordonarea dintre statele membre şi cu organizaţiile internaţionale, în special NATO.

Activităţile hibride ale unor agenţi atât statali, cât şi nestatali, continuă să reprezinte o ameninţare acută şi gravă pentru UE şi pentru statele sale membre. Perioadele electorale s-au dovedit a reprezenta ţinte deosebit de strategice şi de sensibile. În timp ce consolidarea rezilienţei la aceste ameninţări şi creşterea capacităţilor sunt responsabilităţi ale statelor membre, UE a luat măsuri de creare de capacităţi pentru a contracara aceste ameninţări, inclusiv prin colaborarea cu parteneri internaţionali, în primul rând cu NATO.