07 iunie 2018

Balcanii de Vest I Evenimente politico-militare relevante [15.05 – 30.05.2018]

Monitorul Apărării şi Securităţii

Sursă foto: 123RF

Republica Srpska (RS) doreşte să închidă frontierele pentru migranţi

 

Guvernul Republicii Srpska a solicitat recent o prezenţă sporită a poliţiei şi un control mai strict al frontierelor de stat din Bosnia şi Herţegovina, dar şi închiderea frontierelor pentru migranţi. Drept urmare, Zeljka Cvijanovic, prim-ministrul RS, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de modul în care instituţiile de stat din Bosnia şi Herţegovina se ocupă de problema migranţilor, fiind evidenţiat faptul că un număr semnificativ de migranţi a trecut prin aşa-numita "rută balcanică", încercând să ajungă în Europa de Vest. Oficialul din RS a subliniat că, în pofida măsurilor adoptate pentru stoparea migraţiei, migranţii caută noi rute către Europa de Vest prin Muntenegru, Albania şi Serbia şi, mai nou, prin Bosnia şi Herţegovina.

Milorad Dodik, preşedintele Republicii Srpska, şi-a declarat sprijinul pentru iniţiativa guvernului RS, subliniind că entitatea pe care o conduce nu este de acord să găzduiască migranţi şi că nimeni din afară nu poate lua o astfel de decizie pentru RS.

 

Discuţii cu privire la potenţialul economic şi perspectivele investiţionale în regiunea Balcanilor de Vest

 

Cu o zi înainte de Summitul UE-Balcanii de Vest, organizat la Sofia (17.05), Forumul liderilor de afaceri bulgari (BBLF) a găzduit o conferinţă intitulată "Perspective de investiţii: Balcanii de Vest". Cu acest prilej au avut loc discuţii la nivel înalt cu scopul de a prezenta cât mai bine posibilităţile investiţionale şi de dezvoltare a afacerilor în regiunea Balcanilor de Vest. Evenimentul a avut ca obiectiv încurajarea cooperării economice regionale ca parte a procesului de integrare europeană a ţărilor din Balcanii de Vest, dar şi ca element esenţial pentru realizarea progresului şi creşterii bunăstării cetăţenilor acestora.

 

Printre oficialii care au luat cuvântul cu ocazia evenimentului menţionat s-au aflat premierul bulgar Boiko Borisov, ministrul care îndeplineşte atribuţiile preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, în 2018, Liliana Pavlova şi ministrul macedonean al economiei, Kreshnik Bekteshi. Printre invitaţi s-au aflat vicepremierul şi ministrul de externe bulgar, Ekaterina Zaharieva, ministrul bulgar al economiei, Emil Karanikolov, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, reprezentanţi ai firmelor care operează în Bulgaria şi membri ai corpului diplomatic.

Discuţiile au scos în evidenţă oportunităţile de dezvoltare şi parteneriat cu scopul de a încuraja cooperarea economică regională, dezbaterile oferind platforma necesară pentru realizarea dialogului între liderii din domeniul afacerilor şi factorii de decizie la nivel naţional, regional şi la nivelul UE, privind chestiuni precum potenţialul economic al regiunii Balcanilor de Vest, mediul de afaceri şi elementele ce ar putea stimula investiţiile străine în această zonă, precum şi practicile comerciale. În contextul evenimentului, este semnificativ de subliniat declaraţia preşedintelui BBLF, Iravan Hira, care a subliniat că "Balcanii de Vest au nevoie de pace, stabilitate şi dezvoltare economică, toate acestea ducând la prosperitate. Investiţiile de astăzi sunt investiţii într-un viitor mai bun al întregii regiuni şi putem colabora pentru a face din Balcani un loc atractiv pentru a lucra şi a trăi."

 

Iniţiativa preşedintelui recent ales al Muntenegrului, Milo Djukanovic, de îmbunătăţire a relaţiilor cu F. Rusă, privită cu prudenţă la Moscova

 

În declaraţiile sale anterioare, dar şi în cele de după desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, preşedintele recent ales al Muntenegrului, Milo Djukanovic, a făcut cunoscut opiniei publice că intenţionează să îmbunătăţească relaţia cu F. Rusă, relaţie care a devenit din ce în ce mai rece pe măsură ce procesul de integrare în NATO a Muntenegrului a avansat şi a devenit o realitate, în pofida opoziţiei Moscovei. Ministrul muntenegrean de externe, Srdjan Darmanovic, a apreciat iniţiativa preşedintelui muntenegrean şi, în pofida notorietăţii sale pentru comentariile aspre cu privire la influenţa Rusiei în Balcanii de Vest şi despre politica muntenegreană, Darmanovic a subliniat că este necesară o îmbunătăţire a relaţiilor dintre Muntenegru şi F. Rusă.

Cu toate că surse guvernamentale ruseşti au evidenţiat că "orice pas al Rusiei către normalizarea relaţiilor va primi sprijinul deplin din partea muntenegreană", mass-media din F. Rusă scoate în evidenţă prudenţa cu care este abordat subiectul, citându-l pe Evgeny Koloskov din cadrul Departamentului de Teorie şi Istorie a Relaţiilor Internaţionale de la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, acesta din urmă subliniind că "nu se aşteaptă la schimbări fundamentale şi la progrese semnificative în relaţiile dintre Muntenegru şi Rusia". Cu aceleaşi rezerve este privit subiectul şi de Institutul Rus pentru Studii Strategice care a publicat, de asemenea, o lucrare în care este evidenţiat faptul că "Djukanovic a luat şi dus Muntenegru departe  de orbita Serbiei timp de aproape 25 de ani, construindu-l în sfera de influenţă a Occidentului".

 

Relaţia dintre Podgorica şi Moscova s-a răcit considerabil după ce statul muntenegrean s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, în 2014, ca urmare a crizei din Ucraina, şi s-a deteriorat semnificativ după integrarea Muntenegrului în NATO în iunie 2017, F.Rusă avertizând că, într-un astfel de context, va îngheţa proiectele comune cu Muntenegru. Mai mult, relaţiile dintre cele două state au devenit chiar tensionate în octombrie 2017, când Muntenegrul a adus acuzaţii Rusiei că s-a aflat la originea unei presupuse tentative de lovitură de stat, care viza răsturnarea guvernului pro-occidental şi asasinarea premierului Djukanovic. Cum era de aşteptat, reacţia Rusiei nu a întârziat să apară, numind acuzaţiile ca fiind absurde şi neîntemeiate.

 

Sondaj de opinie relevant cu privire la relaţia Serbiei cu UE şi cu statele membre

 

În perioada 21-24 martie 2018, ONG-ul "Institutul pentru Afaceri Europene" şi "Agenţia Ninamedia", au realizat un sondaj de opinie pe un eşantion reprezentativ de 1.201 de respondenţi, cu privire la poziţia adoptată de cetăţenii Serbiei faţă de UE. Mai mult de jumătate dintre aceştia au declarat că susţin aderarea Serbiei la UE în termeni generali, în timp ce 49,5% au declarat că vor vota în favoarea acestui lucru în cadrul unui referendum organizat pe această problemă. Tot în acest context, 62% dintre sârbi au declarat că sunt de acord că ţara lor are beneficii ca urmare a procesului de cooperare cu UE, acest punct de vedere fiind susţinut cel mai mult de cei mai tineri respondenţi.

Ca rezultat al aceluiaşi sondaj, a reieşit şi faptul că cetăţenii sârbi percep Grecia, Spania şi Austria ca fiind cei mai buni prieteni ai Serbiei, în timp ce Croaţia, Marea Britanie şi Franta sunt percepuţi ca fiind cei mai mari duşmani. Este foarte interesant de subliniat aici că părerile au fost împărţite cu privire la Germania, această ţară fiind percepută ca un prieten foarte bun dar, în acelaşi timp, şi ca un mare duşman.

Când s-a făcut referire la statele vecine ale Serbiei, în urma efectuării sondajului a reieşit că majoritatea respondenţilor consideră că ţara lor are cele mai bune relaţii cu Bosnia şi Herţegovina şi cu Ungaria, iar relaţiile cele mai deficitare cu Croaţia şi Albania.

În urma sondajului efectuat, a reieşit că, pe o scară de la 1 la 5, cetăţenii Serbiei apreciază relaţia cu UE la nivel de 2,78.

 

Dacă analizăm şi comparăm şi răspunsurile la întrebări similare ale cetăţenilor altor state din Balcanii de Vest, se poate observa cu uşurinţă că încă persistă o polarizare excesivă marcată de prejudecăţile istorice, religioase şi cele ale unui naţionalism dur, acestea fiind amplificate de problemele de natură teritorială nesoluţionate, persistenţa unor tensiuni latente generate de mişcările separatiste pe fondul unei structuri etnice şi religioase complexe a populaţiei şi al încercărilor de destabilizare a regiunii prin diverse acţiuni care să pună sub semnul întrebării capacitatea structurilor regionale şi internaţionale de a gestiona situaţia din zonă. Un exemplu concludent în acest sens este Bosnia şi Herţegovina unde pe de o parte, în percepţia boşniacilor (FBiH) Turcia, Albania şi SUA sunt percepute ca statele prietene, iar pe de altă parte, în percepţia sârbilor bosniaci, Serbia, Grecia şi Rusia sunt catalogate ca fiind state prietene. În acest caz, părerile cu privire la Croaţia sunt împărţite, statul croat fiind perceput şi ca prieten, dar şi ca duşman, în funcţie de etnia celor care sunt chestionaţi. În ceea ce priveşte percepţia sârbilor bosniaci (RS) cu privire la "statele inamice", aceasta este semnificativ influenţată de aspectele istorice şi cele religioase, inamicii istorici fiind considerate state precum Croaţia, Turcia, SUA, Germania şi Albania.

 

Tensiune în relaţiile Serbia-Kosovo pe tema transformării Forţelor de Securitate kosovare în Armata Kosovo

 

În contextul în care se vehiculează din ce în ce mai des transformarea Forţelor de Securitate din Kosovo (FSK) în Armata Kosovo, idee care are sprijinul unora dintre principalii actori internaţionali, cum ar fi SUA şi Marea Britanie, directorul Biroului pentru Kosovo şi Metohija din guvernul Serbiei, Marko Djuric, a cerut sârbilor kosovari să nu se alăture unei astfel de structuri. Mai mult, citând legislaţia sârbă, oficialul sârb i-a ameninţat sârbii din Kosovo cu pedepse severe de până la 10 ani de închisoare dacă vor decide să participe la viitoarea armată a Kosovo.

Djuric a subliniat că posibila creare a unei armatei kosovare este ilegală, nu respectă prevederile Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU şi cele ale Acordul tehnico-militar de la Kumanovo care au pus capăt războiului din Kosovo şi este împotriva intereselor statului sârb. Djuric a mai spus că Lista Sârbă, un grup politic reprezentativ al municipalităţilor cu populaţie majoritar sârbă din Kosovo, care se opune înfiinţării armatei kosovare, are sprijinul deplin al preşedintelui sârb Aleksandar Vucic şi al guvernului Serbiei.

 

Tensionarea relaţiilor Serbia-Kosovo cu privire la posibila creare a unei armate a Kosovo ar putea avea un impact impredictibil asupra viitorului celor două entităţi în plan regional şi european, dar şi pentru evoluţia relaţiilor Rusiei cu SUA şi principalii actori europeni.

 

Rezervişti britanici vor fi dislocaţi în cadrul misiunii NATO/KFOR din Kosovo

 

Conform unui anunţ făcut de Ministrul Apărării din Marea Britanie, dislocarea militarilor britanici în cadrul structurilor  KFOR va fi prelungită până în 2019, urmând ca din contingentul britanic să facă parte şi militari rezervişti cu expertiză în domeniul supraveghere şi intelligence.  Secretarul apărării, Gavin Williamson, a subliniat faptul că militarii rezervişti vor juca un rol important şi că "trupele britanice  vor lucra cu principalii aliaţi din cadrul NATO, oferind expertiza necesară pentru menţinerea stabilităţii în regiunea Kosovo şi în întreaga Europă."

KFOR a început ca forţă de menţinere a păcii la sfârşitul anilor 1990 şi a evoluat într-o forţă de aproximativ 4.200 de militari cu contribuţia a aproximativ 30 de naţiuni. Este semnificativ de subliniat faptul că, în noiembrie 2017, Marea Britanie a anunţat măsuri de sprijin al procesului de pregătire în domeniul apărării şi de consolidare a capacităţilor Forţelor de Securitate din Kosovo (FSK).

 

Norvegia va majora sprijinul financiar acordat statelor din Balcanii de Vest de la 18.341.451 EUR în 2017 la 33.433.845 EUR în 2018

 

În Cartea albă a politicii externe şi de securitate norvegiene (publicată în 2017), guvernul Norvegiei a anunţat că va majora sprijinul financiar pentru promovarea stabilităţii, democraţiei şi dezvoltării regiunii Balcanilor de Vest, în contextul atât al creşterii nivelului de concentrare a UE asupra acestei regiuni, cât şi al dorinţei celor şase entităţi din această regiune de a se integra în UE.

Ministrul afacerilor externe, Ine Eriksen Søreide, a subliniat că "ţările din Balcanii de Vest trebuie să implementeze reforme cuprinzătoare care să garanteze democraţia, să consolideze statul de drept, să creeze locuri de muncă şi să realizeze progrese economice şi sociale". În acelaşi context, oficialul norvegian a evidenţiat că "este esenţial ca aceste ţări să reuşească în eforturile lor, astfel încât să poată contribui din nou la dezvoltare, cooperare şi securitate în Europa, acest lucru fiind în interesul atât al Norvegiei, cât şi al Europei în ansamblu".

Finanţarea norvegiană este disponibilă pentru Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia, unele dintre aceste resurse financiare urmând a fi alocate pentru diverse proiecte regionale care ar putea include două sau mai multe entităţi din regiune.

 

În perioada următoare, procesul de consolidare a regiunii Balcanilor de Vest va fi marcat de creşterea sprijinului politic, economic şi financiar din SUA şi UE. Tot acest proces şi strategiile elaborate în acest sens vor avea ca obiectiv reconcilierea etnică în regiune, dezvoltarea economică şi buna guvernare, lupta împotriva corupţiei şi crearea şi dezvoltarea unei societăţi civile puternice cu cât mai puţine vulnerabilităţi care ar putea genera riscuri şi evoluţii impredictibile. Cu toate acestea, este imperios necesar ca statele implicate în acest proces să realizeze o armonizare deplină între eforturile lor, priorităţile fiecărei entităţi din Balcanii de Vest şi provocările cu care se confruntă regiunea.

 

Miting electoral organizat de preşedintele Turciei la Sarajevo (Bosnia şi Herţegovina)

 

Pe data de 20.05.2018, Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan şi partidul său de guvernământ, AKP, au organizat un miting electoral la Sarajevo (Bosnia şi Herţegovina), încercând să obţină sprijinul diasporei turce din Europa înaintea viitoarelor alegeri prezidenţiale din Turcia. Cu această ocazie, preşedintele turc a cerut compatrioţilor săi să trăiască în Europa "pentru a-şi arăta puterea în întreaga lume".

Pe fondul unei securităţi stricte, aproximativ 15.000 de persoane au participat la mitingul organizat la centrul sportiv Zetra, din Sarajevo, unde au fost expuse portretele lui Erdogan şi al primului preşedinte al Turciei, Mustafa Kemal Ataturk. În acest context, este semnificativ de subliniat faptul că în Europa trăiesc aproximativ 3 milioane de turci cu drept de vot, cea mai mare parte, aproximativ 1,4 milioane, trăind în Germania.

Preşedintele turc, Erdogan, a fost însoţit în capitala Bosniei şi Herţegovinei de o delegaţie care a inclus miniştrii afacerilor externe, economiei, sportului şi tineretului, culturii şi turismului şi transporturilor. Cu această ocazie, preşedintele turc s-a întâlnit cu membrul boşniac al Preşedinţiei Bosniei şi Herţegovinei, Bakir Izetbegovic. Pe timpul vizitei, preşedintele turc, Erdogan, a subliniat că va depune eforturi pentru a creşte comerţul bilateral dintre Turcia şi Bosnia şi Herţegovina şi va aloca resursele financiare necesare construirii unei autostrăzi care va lega Belgradul de Sarajevo.

Pe fondul declaraţiilor şi acţiunilor desfăşurate la Sarajevo de preşedintele Turciei, liderul sârb bosniac şi preşedinte al R. Srpska, Milorad Dodik, a subliniat faptul că liderul turc "se amestecă mult" în afacerile Bosniei şi Herţegovinei, această declaraţie fiind în consens cu declaraţiile majorităţii criticilor lui Erdogan care cataloghează acţiunile acestuia ca fiind "neo-otomanism".

 

Cea de a 12-a Conferinţă anuală a şefilor apărării din Balcani - Belgrad, 23.05.2018

 

În data de 23.05.2018, la hotelul Crown Plaza din Belgrad, a avut loc cea de a 12-a Conferinţă anuală a şefilor apărării din Balcani, lucrăriile conferinţei fiind deschise de ministrul apărării din Serbia, Aleksandar Vulin.

La evenimentul menţionat, au participat generalul de brigadă, Bardhil Kollcaku (şeful Apărării - Albania), generalul-locotenent Senad Mašović (şeful Statului Major Comun al Forţelor Armate ale Bosniei şi Herţegovinei), generalul-locotenent Andrej Boţev (şeful Apărării - Bulgaria), amiralul Evangelos Apostolakis (şeful Statului Major General al Apărării Naţionale - Grecia), generalul-locotenent Metodija Veličkovski (şeful Statului Major General al Armatei R. Macedonia), generalul Hulusi Akar (şeful Statului Major General - Turcia), generalul de brigadă Ilija Daković (şeful în exerciţiu al Statului Major General - Muntenegru) şi generalul-locotenent Adrian Tonea (locţiitorul şefului Statului Major al Apărării - România).

În calitate de invitaţi, au participat la conferinţă, de asemenea, generalul Mihail Kostarakos, preşedintele Comitetului Militar al UE, din 06.11.2015 (fost şef al Statului Major General al Apărării Naţionale din Grecia, în perioada 2011-2015), generalul Steven Shepro (Forţele Aeriene ale SUA), cel de al 21-lea vicepreşedinte al Comitetului Militar al NATO, amiralul James Foggo, comandantul Forţelor Navale americane din Europa şi din Africa şi comandantul Comandamentului Forţelor Aliate de la Napoli, şi generalul Alenka Ermenc, adjunctul şefului Statului Major General din Slovenia.

Cu această ocazie, şeful apărării din Bulgaria, generalul Andrei Boţev, a declarat că se aşteaptă ca exerciţiul militar "Podurile balcanice" ce se va desfăşura la Sofia, în 2019, să constituie un bun exemplu de cooperare militară regională în această parte a lumii, la exerciţiu urmând a participa forţe din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Grecia, F.Y.Macedonia, Muntenegru, România, Serbia şi Turcia.

Este semnificativ de evidenţiat că, în contextul poziţiei de neutralitate militară declarată de Serbia, liderii de la Belgrad manifestă deschidere şi disponibilitate de a coopera atât cu F. Rusă, cât şi cu state membre NATO sau state din regiune aflate în plin proces de integrare europeană şi euroatlantică. Mai mult, reprezentanţii Serbiei lansează nenumărate mesaje care evidenţiază disponibilitatea de a se alătura oricăror acţiuni militare ale căror valori comune sunt libertatea, lupta împotriva terorismului, violenţei, crimei organizate traficului ilegal de arme şi traficului de fiinţe umane şi droguri.